15 definiții pentru vanitos
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VANITOS, -OASĂ, vanitoși, -oase, adj. Plin de vanitate; orgolios, îngâmfat, înfumurat, trufaș. – Din fr. vaniteux.
VANITOS, -OASĂ, vanitoși, -oase, adj. Plin de vanitate; orgolios, îngâmfat, înfumurat, trufaș. – Din fr. vaniteux.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
vanitos, ~oasă a [At: NEGULICI / Pl: ~oși, ~oase / E: fr vaniteux] 1 (D. oameni) Care are încredere exagerată în calitățile proprii Si: înfumurat, îngâmfat, mândru, trufaș1, orgolios, (înv) van2 (6). 2 (D. oameni) Care dorește să impresioneze. 3 Care are ambiții nejustificate. 4-6 (D. însușiri, manifestări etc. ale oamenilor) Care denotă vanitate (5-7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vanitos, -oasă adj. (despre oameni) Care are încredere exagerată în calitățile proprii; care este plin de vanitate, orgolios, îngîmfat, înfumurat, trufaș. • pl. -oși, oase. /<fr. vaniteux.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VANITOS, -OASĂ, vanitoși, -oase, adj. (Despre persoane și despre însușirile lor) Plin de vanitate; înfumurat, îngîmfat, trufaș. Afemeiat vanitos, era mîndru să se însoare cu o femeie atît de frumoasă. CAMIL PETRESCU, N. 47. Avînd o voință slabă... va ajunge la un amor propriu bolnăvicios, timid, vanitos și reflexiv. GHEREA, ST. CR. II 298. ◊ (Substantivat) Un asemenea vanitos, cu dibăcie folosit, multe și mari servicii le-ar putea mijloci. C. PETRESCU, A. R. 17.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VANITOS, -OASĂ adj. Trufaș; înfumurat, îngîmfat. [Cf. fr. vaniteux].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VANITOS, -OASĂ adj. plin de vanitate; orgolios, trufaș; înfumurat. (< fr. vaniteux)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VANITOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) și substantival Care este plin de vanitate; orgolios; trufaș; infatuat. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă vanitate. /<fr. vaniteux
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vanitos a. plin de vanitate: om vanitos. ║ m. cel ce se crede mai presus decât merită.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*vanitós, -oásă adj. (fr. vaniteux, d. vanité, vanitate). Plin de vanitate, deșert: om vanitos. Adv. Cu vanitate: a-țĭ arăta vanitos bogățiile.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vanitos adj. m., pl. vanitoși; f. vanitoasă, pl. vanitoase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vanitos adj. m., pl. vanitoși; f. vanitoasă, pl. vanitoase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vanitos adj. m., pl. vanitoși; f. sg. vanitoasă, pl. vanitoase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VANITOS adj. v. îngâmfat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VANITOS adj. fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngîmfat, megaloman, mîndru, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, (livr.) prezumțios, suficient, (înv. și pop.) măreț, (pop. și fam.) țîfnos, (pop.) falnic, fălos, închipuit, (înv. și reg.) pîșin, (prin Ban.) măros, (prin Mold.) nărtos, (înv.) fumuros, preaînălțat, zadarnic, (fig.) bățos, înțepat, scrobit. (Ce te ții așa ~?; un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Vanitos ≠ modest, simplu
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
vanitos, vanitoasăadjectiv
- 1. Plin de vanitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
- Afemeiat vanitos, era mîndru să se însoare cu o femeie atît de frumoasă. CAMIL PETRESCU, N. 47. DLRLC
- Avînd o voință slabă... va ajunge la un amor propriu bolnăvicios, timid, vanitos și reflexiv. GHEREA, ST. CR. II 298. DLRLC
- Un asemenea vanitos, cu dibăcie folosit, multe și mari servicii le-ar putea mijloci. C. PETRESCU, A. R. 17. DLRLC
-
- 2. (Despre manifestări ale oamenilor) Care denotă vanitate. NODEX
etimologie:
- vaniteux DEX '09 DEX '98 DN