varietate sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / P: ~ri-e~ / V: (îvr) varietet s, văr~ sf / Pl: ~tăți / E: lat varietas, -atis, fr variété, ger Varietät] 1 Calitatea a ceea ce prezintă aspecte multiple și diferențiate Si: diversitate (1), felurime (1). 2 Fiecare dintre formele concrete, diferențiate, sub care se prezintă o anumită esență, o anumită categorie etc. 3 (Blg; iuz) Grup restrâns de plante sau de animale dintr-o specie (sau dintr-un gen), înrudite între ele și diferențiate prin unele caractere de indivizii din alte grupuri ale aceleiași specii (sau ale aceluiași gen). 4 (Blg) Categorie sistematică subordonată subspeciei, cu caractere diferențiale secundare, dar cu areal propriu. 5 (Lpl) Rubrică a unei publicații periodice, care cuprinde articole scurte, note, informații etc. cu conținut variat Si: varia² (2). 6 (Lpl) Culegere de scrieri diverse și, de obicei, de mică întindere Si: varia² (1). 7 (Lpl; șîs specatcol de ~tăți) (Gen de) spectacol de divertisment cu program variat (cântece, dansuri, scheciuri, numere de circ etc.). 8 (Îs) Teatru de ~tăți Teatru al cărui repertoriu este format din spectacole de varietăți (7) Si: varieteu.

varietate s.f. 1 însușire a ceea ce este variat; diversitate, felurime. O fantezie satirică de-o virtuozitate și varietate rară (CONST.). 2 Fiecare dintre formele concrete, diferențiate, sub care se prezintă o anumită categorie; formă (diferită), soi (deosebit). De cînd sînt în Egipt am văzut toate varietățile de morminte (RALEA). 3 (biol.) Individ sau grup de indivizi care se diferențiază în cadrul speciei prin anumite proprietăți morfologice. ♦ Categorie sistematică inferioară speciei, cu caractere diferențiate secundare, dar cu areal propriu. 4 (la pl.; și spectacol de varietăți) Spectacol de divertisment alcătuit din scenete dramatice, dansuri, cuplete, numere de circ, recitări etc. 5 (la pl.) Rubrică a unei publicații periodice, care cuprinde articole scurte, note, informații etc. cu conținut variat; varia. • sil. -ri-e-. pl. -ăți. și (înv.) varietet subst. /<fr. variété, lat. variĕtas, -atis.

VARIETATE, varietăți, s. f. 1. Faptul că un lucru prezintă mai multe aspecte deosebite între ele; felurime, diversitate. [Leib] privește în vitrina magazinului la varietatea stofelor. SAHIA, N. 98. Iată întinsa și strălucitoarea baltă a Poleiului, vestită pentru mulțimea și varietatea peștilor ei. VLAHUȚĂ, R. P. 14. Cînd ne gîndim ce varietate de subiecte tratează Lenau, ni se pare că e imposibil a afla ce e caracteristic tuturora. IONESCU-RION, 81. 2. Formă (diferită), soi (deosebit). În diferite regiuni ale U.R.S.S., prin introducerea largă a mașinilor, munca de pe ogoare se transformă tot mai mult într-o varietate a muncii industriale. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2789. Teatru de varietăți = varieteu. ◊ (Eliptic) În curînd ea va debuta pe scena varietăților. ALECSANDRI, O. P. 130. ♦ (Biol.) Grup de indivizi care se diferențiază prin unele mici particularități morfologice în cadrul unei specii. Varietate de grîu. ▭ Diferite specii [de păsări] precum și varietățile lor, se disting prin mărime, prin coloritul penelor. ODOBESCU, S. III 27

VARIETATE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este divers, variat; diversitate, felurime. ♦ (La pl.) Specii de manifestări scenice antrenante, recreative și variate, destinate teatrului de revistă sau circului. 2. Grup de indivizi din aceeași specie biologică, diferiți de alții prin anumite caractere constante, dar de mică importanță. [Pron. -ri-e-. / < fr. variété, cf. lat. varietas].

VARIETATE s. f. 1. calitatea a ceea ce este divers, variat; diversitate, felurime. ◊ (pl.) specii de manifestări scenice antrenante, recreative și variate, destinate teatrului de revistă sau circului. 2. (biol.) grup de indivizi din aceeași specie, diferiți de alții prin anumite caractere secundare constante. (< fr. variété, lat. varietas)

VARIETATE ~ăți f. 1) Caracter variat; diversitate. 2) Ansamblu format din elemente variate, oferind impresia unei schimbări continue. ~ de tonuri. 3) biol. Subdiviziune a unei specii, caracterizată prin variația trăsăturilor individuale. ~ de prune. 4) la pl. Spectacol sau emisiune distractivă conținând numere variate. [G.-D. varietății; Sil. -ri-e-] /<lat. varietas, ~atis, fr. variete

varietate f. 1. starea celor compuse din părți diferite: varietatea colorilor; 2. se zice de diferențele cari în aceeaș specie de animale sau de plante, disting pe indivizi unii de alții; 3. titlul unor colecțiuni ce conțin fragmente despre subiecte diferite: Varietăți literare.

*varietáte f. (lat. varietas, -átis, d. varius, variat). Diversitate, starea lucrurilor variate (compuse din fel de fel de părțĭ orĭ aspecte): varietatea colorilor florilor; varietatea părerilor. Fel al aceleĭașĭ speciĭ: o varietate de trandafir. Pl. Amestec de fragmente: varietățĭ literare. Teatru de varietățĭ, teatru inferior saŭ chear ordinar pe a căruĭ scenă apar cîntărețe, muzicanțĭ, scamatorĭ ș. a. (E un cuv. cu care de multe orĭ se maschează șantanu. Din ignoranță, poporu îĭ zice varieteŭ, pl. eurĭ!).

varietet s vz varietate

vărietate sf vz varietate

varietet subst. v. varietate.

varietate (desp. -ri-e-) s. f., g.-d. art. varietății; pl. varietăți

varietate (-ri-e-) s. f., g.-d. art. varietății; pl. varietăți

varietate s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. varietății; pl. varietăți

VARIETATE s. 1. v. diversitate. 2. v. specie. 3. v. categorie. 4. v. tip.

VARIETATE s. 1. diversitate, felurime, multiplicitate, multilateralitate, pluralitate, variație. (O ~ de aspecte.) 2. categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, specie, tip, (reg.) madea, sad, (înv., mai ales în Transilv.) plasă. (Toate ~ de fructe.) 3. categorie, clasă, fel, gen, soi, specie, speță, tip, (înv. și reg.) rudă. (O anumită ~ de indivizi.) 4. fel, gen, mod, soi, specie, specimen, tip, (reg.) modru. (Există următoarele ~ de silogisme...)

Varietas delectat (lat. „Varietatea desfată”) – Fedru, prologul cărții a II-a de Fabule, versul 10). Autorul se adresează lui Illius, un cititor necunoscut: Dictorum sensus ut delectat varietas (Să farmec gustul prin varietatea subiectelor). Adică: diversitatea place – sens în care se și întrebuințează expresia. O întîlnim și sub forma: Variatio delectat. LIT.