26 de definiții pentru veșteji
din care- explicative (17)
- morfologice (4)
- relaționale (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VEȘTEJI, veștejesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină veșted (1); a (se) ofili. 2. Refl. și intranz. Fig. (despre oameni) A-și pierde forța, vigoarea, vioiciunea; p. ext. a îmbătrâni, a (se) trece. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza, a dezaproba, a înfiera. ♦ A păta, a dezonora. [Var.: vesteji, (pop.) veștezi vb. IV] – Din veșted.
veșteji [At: N. TEST. (1648), 16v/29 / V: vest~, (îvp) ~ezi, (îrg) vestezi / Pzi: ~jesc, 3 și: (îrg) ~jaște / Cj și: 3 (reg) să veștede / E: veșted] 1-2 vtfr (D. plante, părți ale lor etc.) A deveni sau a face să devină veșted (1) Si: a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a (se) păli1. 3-4 vri (D. oameni sau d. părți ale corpului omenesc) A-și pierde vigoarea (din cauza bolii, a bătrâneții etc.) Si : a se consuma2 (4), a se uza. 5-6 vri (Pex; d. oameni) A îmbătrâni. 7-8 vri (Pex; d. oameni) A se fana (2). 9-10 vri (Fig; d. sentimente, însușiri ale oamenilor etc.) A scădea în intensitate. 11-12 vri (Pex; fig; d. sentimente, însușiri ale oamenilor etc.) A dispărea treptat. 13 vt (Liv) A dezonora. 14 vt (Liv) A stigmatiza. 15 vt (Liv) A condamna (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
veșteji vb. IV. 1 refl., tr.fact. A deveni sau a face să devină veșted; a (se) ofili, a (se) îngălbeni; a (se) trece. S-au veștejit salcîmii și sălciile (STANCU). 2 refl., intr. Fig. (despre oameni sau despre părți ale corpului lor) A-și pierde forța, vigoarea, vioiciunea, a slăbi; ext. a îmbătrîni, a (se) trece. Cînd era necăjită... se veștejea (CA. PETR.). ♦ Fig. (despre sentimente, însușiri etc. ale oamenilor) A scădea în intensitate, ext., a dispărea, a pieri treptat; a înceta să mai existe. Dispoziția și expansivitatea profesorului se veștejiră dintr-o dată (GAL.). 3 tr. Fig. (calc după fr. „flétrir”) A stigmatiza, a dezaproba, a înfiera. ♦ Fig. A dezonora, a terfeli. • prez.ind. -esc. și vesteji, (pop.) veștezi vb. IV. /veșted + -i; cf. și fr. flétrir „a înfiera”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VEȘTEJI, veștejesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină veșted (1); a (se) ofili. 2. Refl. și intranz. Fig. (despre oameni) A-și pierde forța, vigoarea, vioiciunea; p. ext. a îmbătrâni, a (se) trece. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza, a dezaproba, a înfiera. ♦ A păta, a dezonora. [Var.: vesteji, (pop.) veștezi, vb. IV.] – Din veșted.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
VEȘTEJI, veștejesc, vb. IV. (Și în forma vesteji) 1. Refl. (Despre plante și părți ale lor) A-și pierde prospețimea, a deveni veșted, a începe să se usuce; a se ofili. Dacă o floare se vestejește, oare altă floare nu reînvie mult mai strălucitoare în primăvară? HOGAȘ, M. N. 110. Însă toamna a venit, Plopul meu s-a veștejit. BOLINTINEANU, O. 182. Florile s-au veștejit De cînd tu le-ai părăsit. ALECSANDRI, P. I 109. ◊ (Poetic) Se veștejește floarea frumoasei tinereți. ALECSANDRI, O. 80. (Tranz.) Mi-au luat-o, mi-au răpit-o și deodată au veștejit Floarea sufletului tînăr ce-nflorea l-al slavei soare. DAVILA, V. V. 101. 2. Refl. și (rar) intranz. (Despre oameni-și despre ceea ce ține de natura omenească) A se ofili, a slăbi, a lîncezi, a îmbătrîni; a se trece. Frumusețea veștejește, Dar înțelepciunea crește. PANN, P. V. III 147. Bade, de dragostea ta, M-am veștejit ca iarba. HODOȘ, P. P. 34. A pus fața la pămînt, Ci n-a pus-o să-nflorească, Ci-a pus-o să veștejească. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 148. ◊ Tranz. (Învechit și popular) Își veștejea fața de inimă rea. PANN, P. V. I 42. [Dragostele] m-au uscat, m-au vestejit Ca stejarul înfrunzit Cînd de brumă e atins. ALECSANDRI, P. P. 244. ♦ Tranz. Fig. A păta; a dezonora. Întreprinseră acum a da lui Potcoavă coroana frăține-său... vestejită de trei ani pe fruntea unui trîndav cirac al Porței otomane. HASDEU, I. V. 183. Femeia cea mîndră și ușure de minte calcă în picioare credința jurată soțului ei, vestejește onoarea sa și a familiei. FILIMON, C. 201. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza, a înfiera. Îi veștejește faptele. – Variante: veștezi (ALECSANDRI, P. I 109, CONACHI, P. 12), vesteji vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A VEȘTEJI ~esc tranz. 1) A face să se veștejească. 2) fig. (persoane) A condamna în mod public; a osândi; a stigmatiza; a blama; a înfiera. /Din veșted
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE VEȘTEJI mă ~esc intranz. 1) (despre plante) A deveni veșted; a-și pierde vlaga și frăgezimea; a se ofili. 2) fig. (despre persoane) A-și pierde prospețimea fizică; a se ofili. /Din veșted
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
veștejì v. 1. a (se) face veșted: soarele veștejește florile; 2. fig. a altera frăgezimea, puritatea: necazurile au veștejit tinerețele sale; 3. a defăima, a necinsti: a veșteji reputațiunea cuiva.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VESTEJI vb. IV v. veșteji.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VESTEJI vb. IV v. veșteji.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VESTEJI vb. IV v. veșteji.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VEȘTEZI vb. IV v. veșteji.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VEȘTEZI vb. IV v. veșteji.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VEȘTEZI vb. IV v. veșteji.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vesteji v vz veșteji
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vestezi v vz veșteji
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
veștezi v vz veșteji
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vesteji vb. IV. v. veșteji.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
veștezi vb. IV. v. veșteji.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
FRUMUSETEA VEȘTEJEȘTE, DAR ÎNTELEPCIUNEA CREȘTE = Însușirile sufletești sînt mai trainice.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
veștejésc și (est) -zésc v. tr. (d. veșted, ca netezesc d. neted, ĭar -jesc supt infl. luĭ ș orĭ ca rătunzesc, -jesc). Fac veșted: soarele prea tare veștezește florile. Fig. Ofilesc: necazurile l-aŭ veștezit. Critic aspru, reprobez (după fr. flétrir): a veștezi purtarea unuĭ trădător. V. refl. Florile s’aŭ veștezit. – Vechĭ și P. P. și intr.: floarea veștezește.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
veșteji (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. veștejesc, 3 sg. veștejește, imperf. 1 veștejeam; conj. prez. 1 sg. să veștejesc, 3 să veștejească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
veșteji (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. veștejesc, imperf. 3 sg. veștejea; conj. prez. 3 să veștejească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
veșteji vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. veștejesc, imperf. 3 sg. veștejea; conj. prez. 3 sg. și pl. veștejească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
veștejesc, -jească 3 conj., -jeam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VEȘTEJI vb. 1. v. ofili. 2. v. îmbătrâni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VEȘTEJI vb. v. blama, condamna, dezaproba, fana, înfiera, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza, trece.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
veșteji vb. v. BLAMA. CONDAMNA. DEZAPROBA. FANA. ÎNFIERA. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. STIGMATIZA. TRECE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VEȘTEJI vb. 1. a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a păli, a (se) trece, a (se) usca, (astăzi rar) a tînji, (pop.) a (se) gălbeni, (înv. și reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) pîhăvi, (prin Mold.) a (se) probăjeni, (prin Mold. și Transilv.) a (se) probozi, (Mold. și Bucov.) a (se) ugili. (O plantă care s-a ~.) 2. a îmbătrîni, a se trece, (înv.) a se învechi, a (se) mători. (X s-a ~ de tot!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A se veștezi ≠ a-și reveni, a se înviora
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT403) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT403) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
veșteji, veștejescverb
- sinonime: ofili
- Dacă o floare se vestejește, oare altă floare nu reînvie mult mai strălucitoare în primăvară? HOGAȘ, M. N. 110. DLRLC
- Însă toamna a venit, Plopul meu s-a veștejit. BOLINTINEANU, O. 182. DLRLC
- Florile s-au veștejit De cînd tu le-ai părăsit. ALECSANDRI, P. I 109. DLRLC
- Se veștejește floarea frumoasei tinereți. ALECSANDRI, O. 80. DLRLC
- Mi-au luat-o, mi-au răpit-o și deodată au veștejit Floarea sufletului tînăr ce-nflorea l-al slavei soare. DAVILA, V. V. 101. DLRLC
-
- 2. (Despre oameni) A-și pierde forța, vigoarea, vioiciunea. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Frumusețea veștejește, Dar înțelepciunea crește. PANN, P. V. III 147. DLRLC
- Bade, de dragostea ta, M-am veștejit ca iarba. HODOȘ, P. P. 34. DLRLC
- A pus fața la pămînt, Ci n-a pus-o să-nflorească, Ci-a pus-o să veștejească. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 148. DLRLC
- Își veștejea fața de inimă rea. PANN, P. V. I 42. DLRLC
- [Dragostele] m-au uscat, m-au vestejit Ca stejarul înfrunzit Cînd de brumă e atins. ALECSANDRI, P. P. 244. DLRLC
- 2.1. A (se) trece. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îmbătrâni
-
- 3. A condamna în mod public. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Îi veștejește faptele. DLRLC
-
- Întreprinseră acum a da lui Potcoavă coroana frăține-său... vestejită de trei ani pe fruntea unui trîndav cirac al Porței otomane. HASDEU, I. V. 183. DLRLC
- Femeia cea mîndră și ușure de minte calcă în picioare credința jurată soțului ei, vestejește onoarea sa și a familiei. FILIMON, C. 201. DLRLC
-
-
etimologie:
- veșted DEX '09 DEX '98 NODEX