16 definiții pentru veseli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VESELI, veselesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) înveseli. – Din vesel.

VESELI, veselesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) înveseli. – Din vesel.

veseli [At: PSALT. HUR. 552/16 / Pzi: ~lesc, 3 și: (Mar) vesăle / E: vsl веселити] 1 vr (Pop; adesea cu determinări introduse prin pp „de”, sau, înv, „în”, „întru”, „pre”, îrg, „cu”) A deveni bine dispus Si: a se înveseli. 2 vr (Pop; pex) A manifesta (o mare) bucurie. 3 vr (În limbajul bisericesc; adesea îcr a se bucura) A fi cuprins de fericire. 4 vtf A face să devină bine dispus Si: a amuza (1), a înveseli. 5 vtf (Pex) A produce cuiva bucurie. 6 vr (Rar; urmat de determinări modale) A râde. 7 vt (Bis; înv) A consola (1). 8 vr A-și folosi timpul în mod plăcut, distrându-se, amuzându-se etc. Si: a se distra, a se amuza (3). 9 vr A chefui (1).

veseli vb. IV. refl. 1 (pop.; mai ales cu determ. introduse prin prep. „de”) A deveni vesel, a manifesta bună dispoziție, voie bună sau, ext., bucurie, mulțumire. Se veseli și începu a rîde singur (SADOV.). ♦ (tr.fact.) A face să devină sau să fie vesel, a produce (cuiva) bună dispoziție, voie bună. Vinul veselește inima omului (SADOV.). 2 A-și folosi timpul în mod plăcut, distrîndu-se, amuzîndu-se, chefuind etc.; a se distra, a se amuza, a chefui. Mîncați, beți și vă veseliți (CR.). ◊ (intr.) Tu tot bei și veselești (ALECS.). • prez.ind. -esc. /<sl. veche веселнтн.

VESELI, veselesc, vb. IV. Intranz. și refl. A deveni vesel, a petrece (bînd și mîncînd), a se desfăta. V. înveseli. Să ne veselim singuri. SADOVEANU, D. P. 152. Mîncați, beți și vă veseliți. CREANGĂ, P. 232. El tot bea și veselește, Din pahar nu mai gătește. ȘEZ. I 148. Mîndră masă-și întindea Și tot bea și veselea. ALECSANDRI, P. P. 72. ◊ Fig. Am avut un fecioraș; El cum ochii deschidea, Ziua că se veselea. BELDICEANU, P. 93. ♦ Tranz, A face (pe cineva) să fie vesel, voios; a produce (cuiva) bună dispoziție; a distra, a înveseli. Am plecat din casa părintească ca să fac o faptă care să veselească pe tata. ISPIRESCU, L. 299. Rîsu-ți lumea veselește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15.

A SE VESELI mă ~esc intranz. 1) A fi vesel; a fi plin de veselie. 2) A se deda plăcerilor lumești; a consuma timpul în distracții; a se desfăta; a petrece; a se distra; a se amuza. /<sl. veseliti

înveselésc v. tr. (d. vesel orĭ vsl. veselitĭ). Fac vesel, bucur: era trist, dar s’a înveselit auzind buna veste. V. refl. Mă fac vesel, mă bucur: înveseliți-vă! V. veselesc.

veselésc (mă) v. refl. (d. vesel orĭ vsl. veseliti, a înveseli; sîrb. veseliti se, a se veseli). Mă înveselesc, mă bucur (Vechĭ). Fac chef, petrec în veselie: se veseleaŭ supt un umbrar. – În P. P. și intr.: bem, cîntăm și veselim.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

veseli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. veselesc, 3 sg. veselește, imperf. 1 veseleam; conj. prez. 1 sg. să veselesc, 3 să veselească

veseli (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. veselesc, imperf. 3 sg. veselea; conj. prez. 3 să veselească

veseli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. veselesc imperf. 3 sg. veselea; conj. prez. 3 sg. și pl. veselească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VESELI vb. a se amuza, a se desfăta, a se dispune, a se distra, a se înveseli, a petrece, a rîde, (înv.) a se distrage, a se eglendisi, a libovi. (Ne-am ~ copios pe socoteala lui.)

A (se) veseli ≠ a (se) întrista

Intrare: veseli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • veseli
  • veselire
  • veselit
  • veselitu‑
  • veselind
  • veselindu‑
singular plural
  • veselește
  • veseliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • veselesc
(să)
  • veselesc
  • veseleam
  • veselii
  • veselisem
a II-a (tu)
  • veselești
(să)
  • veselești
  • veseleai
  • veseliși
  • veseliseși
a III-a (el, ea)
  • veselește
(să)
  • veselească
  • veselea
  • veseli
  • veselise
plural I (noi)
  • veselim
(să)
  • veselim
  • veseleam
  • veselirăm
  • veseliserăm
  • veselisem
a II-a (voi)
  • veseliți
(să)
  • veseliți
  • veseleați
  • veselirăți
  • veseliserăți
  • veseliseți
a III-a (ei, ele)
  • veselesc
(să)
  • veselească
  • veseleau
  • veseli
  • veseliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

veseli, veselescverb

  • 1. popular A (se) înveseli. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Să ne veselim singuri. SADOVEANU, D. P. 152. DLRLC
    • format_quote Mîncați, beți și vă veseliți. CREANGĂ, P. 232. DLRLC
    • format_quote El tot bea și veselește, Din pahar nu mai gătește. ȘEZ. I 148. DLRLC
    • format_quote Mîndră masă-și întindea Și tot bea și veselea. ALECSANDRI, P. P. 72. DLRLC
    • format_quote figurat Am avut un fecioraș; El cum ochii deschidea, Ziua că se veselea. BELDICEANU, P. 93. DLRLC
    • format_quote Am plecat din casa părintească ca să fac o faptă care să veselească pe tata. ISPIRESCU, L. 299. DLRLC
    • format_quote Rîsu-ți lumea veselește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.