10 definiții pentru viețuitoare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIEȚUITOARE ~ori f. Ființă înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca; vietate. [Si. vie-țu-i-] /a viețui + suf. ~tor[1]

  1. Forma de pl. este evident greșită. — gall

VIEȚUITOR, -OARE, viețuitori, -oare, adj. (Înv. și pop.) Care viețuiește; (care este) în viață, viu. ♦ (Substantivat, f.) Vietate, ființă. [Pr.: -țu-i-] – Viețui + suf. -tor.

VIEȚUITOR, -OARE, viețuitori, -oare, adj. (Înv. și pop.) Care viețuiește; (care este) în viață, viu. ♦ (Substantivat, f.) Vietate, ființă. [Pr.: -țu-i-] – Viețui + suf. -tor.

viețuitor, ~oare [At: PSALT. 108 / P: ~țu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: viețui + -tor] 1 a (Îvp) Care este în viață. 2 a (Îvp) Care există pe lume. 3 sm (Bis; îvr) Cel care a dobândit viața veșnică. 4 sm (Bis; determinat prin „în vecii veacului”) Dumnezeu (1). 5 sf, (înv) sm Vietate (1). 6-7 smf, a (Înv) (Ființă) care își duce viața într-un anumit fel Si: (îvr) viatnic1. 8-9 smf, a (Asr) (Ființă) care își duce viața într-un anumit loc. 10 a (Înv) Care dăinuiește (1). 11 a (Blg; rar) Dotat cu viață (65). 12 a (Blg; rar) Organizat. 13-16 a (Înv) Vital (1-4). 17 a (Înv) Care dă viață (1). 18 a (Înv) Care însuflețește.

viețuitor, -oare adj. (înv., pop.) Care viețuiește; (care este) în viață, viu. ♦ (subst. f.) Vietate, ființă. Toate viețuitoarele se îndreptau către palat.Scara viețuitoarelor v. scară. ◊ sil. -țu-i-. pl. -ori, -oare. /viețui + -tor.

VIEȚUITOR, -OARE, viețuitori, -oare, adj. Care viețuiește, trăiește, este în viață; viu. Dacă materia este supusă... evoluțiunii, cu atît mai mult celtda, ca ți ființele viețuitoare pe care le constituie. MARINESCU, P. A. 57. Spiritul omului viețuitor nu se conduce de clasificările noastre. GHEREA, ST. CR. II 250. Șiretenia... este proprie tuturor ființelor viețuitoare. BOLINTINEANU, O. 299. ♦ (Substantivat, mai ales f. pl.) Ființă; vietate. Felurite soiuri de viețuitoare trăiesc... pe puntea șlepului de fier. BART, E. 330. Privazul îngust al ușii se umplu cu un fel de dihanie, căreia cu greu i-ai fi putut hotărî un loc pe scara lungă a viețuitoarelor. HOGAȘ, M. N. 82. Fiecare viețuitor răspunde într-un fel ori într-altul la dureri, la lovituri. GHEREA, ST. CR. III 30.

vĭețuitór, -oáre adj. Care vĭețuĭește. S. f. Ființă, animal: vĭețuitoarele lumiĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

viețuitoare s. f., g.-d. art. viețuitoarei; pl. viețuitoare

!viețuitor (înv., pop.) (desp. vie-țu-i-) adj. m., pl. viețuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. viețuitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIEȚUITOARE s. animal, creatură, dobitoc, făptură, ființă, lighioană, necuvîntător, vietate, (înv.) dihanie, săzdanie, (fig.) suflare, (înv. fig.) zidire, ziditură. (~ele pădurii.)

Intrare: viețuitoare
viețuitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viețuitoare
  • viețuitoarea
plural
  • viețuitoare
  • viețuitoarele
genitiv-dativ singular
  • viețuitoare
  • viețuitoarei
plural
  • viețuitoare
  • viețuitoarelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

viețuitoare, viețuitoaresubstantiv feminin

  • 1. învechit popular Ființă înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Felurite soiuri de viețuitoare trăiesc... pe puntea șlepului de fier. BART, E. 330. DLRLC
    • format_quote Privazul îngust al ușii se umplu cu un fel de dihanie, căreia cu greu i-ai fi putut hotărî un loc pe scara lungă a viețuitoarelor. HOGAȘ, M. N. 82. DLRLC
    • format_quote Fiecare viețuitor răspunde într-un fel ori într-altul la dureri, la lovituri. GHEREA, ST. CR. III 30. DLRLC
etimologie:
  • Viețui + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.