12 definiții pentru vinețel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vinețel, ~ea [At: POLIZU / V: (înv) vânețea, ~nățea, (reg) vânăța, vânățea, a, ~nițea / Pl: ~i, ~ele / E: vânăt + -el, -ea] 1-2 a (Pop; șhp) (Cam) vânăt (1). 3 a (Pop) De o culoare care se apropie de vânăt (1). 4 a (Pop) Care bate în vânăt (1). 5 sf (Reg) Culoare vânătă. 6 sf (Reg) Albăstreală (2) pentru var. 7 sf (Reg; îf vânățauă) Învinețire. 8-9 sf (Reg; îf vânățauă) Vinețeală (2-3). 10 sf (Reg; îf vânățauă) Vânătaie (1). 11 sf (Reg; îf vânățauă) Bășicuță care se face în palmă sau în talpă în urma unei lovituri. 12 sf (Trs; îf vânățauă) Panarițiu. 13 sf (Ban; îs; îf vânățauă) ~ de la ochi Pupilă. 14 sf (Mpl) Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina ramificată și cu frunzele ovate, cu florile albastre, rar roșii sau albe, grupate în capitule solitare în vârful ramurilor, folosită în farmacie și în medicina populară Si: albăstrea, albăstrică, albăstriță, vinecioară, vinețică (6)-de-câmp, (reg) ghioc3, zglăvoc, floarea-grâului, floarea-paiului (Centaurea cyanus). 15 sfp Ghioc3 (Centaurea phrygia). 16 sfp Plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunzele lanceolate sau ovate și cu florile grupate în capitule terminale, albăstrii, rar roșii sau albe, pe margini și roșietice în centru, care crește în regiunea alpină și în cea subalpină Si: albăstrele (Centaurea axillaris). 17 sfp Plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunzele mari, lanceolate sau eliptice, cu tulpina terminată cu un singur capitul și cu flori albăstrii pe margini și violete în centru (Centaurea mollis). 18 sfp (Bot; reg) Săpunele (Aster novae-angliae). 19 sfp (Reg) Scânteiuțe (Aster novi-belgii). 20 sfp (Bot) Dumitrițe (Aster salignus). 21 sfp Plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată, noduroasă și cu florile azurii (Commelina coelestis). 22 sf (Reg) Ciupercă cu pălăria albă, cărnoasă, tare, cu gust plăcut, puțin amar, care crește prin pădurile de brad (Russula delica). 23-24 sf Burete-de-spin (Russula alutacea și Russula grisea). 25 sf Ciupercă cu pălăria măslinie-roșcată, cărnoasă, care crește toamna, în pădurile de conifere (Russula olivacea). 26 sf Ciupercă cu pălăria cărnoasă, portocalie sau roz, cu gust dulce, care crește prin pădurile de fag și de brad (Russula xeramplina). 27 sf Ciupercă din familia agaricaceelor, cu pălăria cărnoasă, de culoare roșcată-aurie sau brună-portocalie, care conține un suc lăptos și dulce Si: râșcov, (reg) râșcoviță, burete-dulce, vinețică-cu-lapte (Lactarius volemus).

vinețel, -eá adj., s.f. 1 adj. Dim. al lui vînăt; de o culoare care se apropie de vînăt; care bate în vînăt. 2 s.f. (bot.) Albăstrea (Centaurea cyanus). • pl. -ei, -ele. /vînăt + -el, -ea.

VINEȚEL, -EA, -ICĂ, vineței, -le, adj. Diminutiv al lui vînăt. Sub o tufă-n poieniță Este-o fîntîniță Și-n fîntîniță-o pietricică Rece, vinețică. ALECSANDRI, P. P. 271.

VINEȚEL, -ICĂ, vineței, -ele, adj. Diminutiv al lui vînăt.

vinețel m. regiune azurie: trecu cele nouă mări, cele nouă țări și cei nouă vineței POP. [V. vânăt].

vinețél, -eá și -ícă adj., pl. eĭ, ele (d. vînăt). Cam vînăt. S. f. Trans. Mold. Numele maĭ multor plante, între care și al albăstrițeĭ.

vânăța sf vz vinețel

vânățea sf vz vinețel

vânețea sf vz vinețel

vinățea sf vz vinețel

vineța sf vz vinețel

vinițea sf vz vinețel

Intrare: vinețel
vinețel1 (f. -ică) adjectiv
adjectiv (A70)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vinețel
  • vinețelul
  • vinețelu‑
  • vineți
  • vinețica
plural
  • vineței
  • vinețeii
  • vinețele
  • vinețelele
genitiv-dativ singular
  • vinețel
  • vinețelului
  • vinețele
  • vinețelei
plural
  • vineței
  • vinețeilor
  • vinețele
  • vinețelelor
vocativ singular
plural
vinețel2 (f. -ea) adjectiv
adjectiv (A67)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vinețel
  • vinețelul
  • vinețelu‑
  • vinețea
  • vinețeaua
plural
  • vineței
  • vinețeii
  • vinețele
  • vinețelele
genitiv-dativ singular
  • vinețel
  • vinețelului
  • vinețele
  • vinețelei
plural
  • vineței
  • vinețeilor
  • vinețele
  • vinețelelor
vocativ singular
plural
vinițea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vineța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vinățea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vânețea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vânățea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
vânățauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vinețel, vinețiadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui vânăt. DLRLC DLRM
    • format_quote Sub o tufă-n poieniță Este-o fîntîniță Și-n fîntîniță-o pietricică Rece, vinețică. ALECSANDRI, P. P. 271. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.