15 definiții pentru violenta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIOLENTA, violentez, vb. I. Tranz. A comite un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violenter.

violenta vt [At: SION, P. 423 / P: vi-o~ / Pzi: ~tez / E: fr violenter] (Liv) 1 A acționa cu violență asupra cuiva. 2 A comite un act de violență. 3 A determina pe cineva prin forță să acționeze într-un anumit fel Si: a constrânge, a forța (1). 4 (Spc; rar) A viola (6). 5 (Fig) A interveni intenționat în realitatea sau în aspectul unui lucru, al unui fapt, al unui fenomen etc. Si: a silui.

violenta vb. I. tr. A comite un act de violență împotriva unei persoane; a constrînge, a sili, a forța. • sil. vi-o-. prez.ind. -ez. /<fr. violenter.

VIOLENTA, violentez, vb. I. Tranz. (Livr.) A comite un act de violență; a constrânge, a sili, a forța. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violenter.

VIOLENTA, violentez, vb. I. Tranz. A comite un act de violență; a constrînge, a sili, a forța.

VIOLENTA vb. I. tr. A săvîrși un act de violență; a constrînge, a sili, a forța. [Pron. vi-o-. / < fr. violenter].

VIOLENTA vb. tr. a săvârși un act de violență; a constrânge, a sili. (< fr. violenter)

A VIOLENTA ~ez tranz. A supune la ceva în mod violent; a trata cu violență; a forța. /<fr. violenter

*violentéz v. tr. (fr. violenter, d. violent, violent). Rar. Violez, siluĭesc (fig.): a violenta conștiințele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

violenta (a ~) (desp. vi-o-) vb., ind. prez. 1 sg. violentez, 3 violentea; conj. prez. 1 sg. să violentez, 3 să violenteze

violenta (a ~) (vi-o-) vb., ind. prez. 3 violentea

violenta vb. (sil. vi-o-), ind. prez. 1 sg. violentez, 3 sg. și pl. violentea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIOLENTA vb. v. constrânge, face, forța, obliga, sili.

violenta vb. v. CONSTRÎNGE. FACE. FORȚA. OBLIGA. SILI.

Intrare: violenta
  • silabație: vi-o- info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • violenta
  • violentare
  • violentat
  • violentatu‑
  • violentând
  • violentându‑
singular plural
  • violentea
  • violentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • violentez
(să)
  • violentez
  • violentam
  • violentai
  • violentasem
a II-a (tu)
  • violentezi
(să)
  • violentezi
  • violentai
  • violentași
  • violentaseși
a III-a (el, ea)
  • violentea
(să)
  • violenteze
  • violenta
  • violentă
  • violentase
plural I (noi)
  • violentăm
(să)
  • violentăm
  • violentam
  • violentarăm
  • violentaserăm
  • violentasem
a II-a (voi)
  • violentați
(să)
  • violentați
  • violentați
  • violentarăți
  • violentaserăți
  • violentaseți
a III-a (ei, ele)
  • violentea
(să)
  • violenteze
  • violentau
  • violenta
  • violentaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

violenta, violentezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.