VIRA, virez, vb. I. 1. Intranz. (Despre vehicule) A-și schimba orientarea în mers până la aproximativ 90°; a coti. ♦ (Despre oameni) A face ca un vehicul în mers să-și schimbe direcția; a coti, a cârmi. 2. Tranz. A face un virament. 3. Tranz. A trata o copie fotografică cu o soluție specială pentru a-i schimba nuanțele de negru în alte nuanțe. – Din fr. virer.

vira² [At: GHICA, S. 382 / Pzi: ~rez / E: fr virer, it virare] 1 vi (D. ambarcații, pan d. alte vehicule) A schimba direcția de mers, descriind o curbă Si: a coti (1). 2 vi (D. oameni) A face o ambarcație sau un alt vehicul să își schimbe direcția de mers Si: a cârmi (3). 3-4 vti (Nav; îe) A ~ de bord sau, înv, a ~ bord A schimba direcția de mers pentru a primi vântul din bordul opus. 5 vi (Fig; d. oameni) A-și schimba brusc atitudinea, opiniile. 6-7 vti (Fig; d. oameni) A schimba brusc subiectul de conversație. 8 vt (Mrn) A trage o parâmă. 9 vt (Mrn) A readuce la bord lanțul ancorei și ancora, cu ajutorul cabestanului sau al vinciului¹. 10 vt (Fin) A trece o sumă de bani dintr-un cont bancar în altul. 11 vt (Fot) A schimba culoarea unei fotografii prin tratare chimică. 12 vi (Chm; d. substanțe) A-și schimba culoarea sub acțiunea unui reactiv.

vira¹ [At: ABC MAR. 114 / E: it vira] 1 i (Mrn) Termen prin care se dă comanda pentru tragerea, întinderea sau strângerea unei parâme. 2 i (Mrn) Termen prin care se dă comanda pentru a readuce la bord lanțul ancorei și ancora cu ajutorul cabestanului sau al vinciului¹. 3 av (Mun; îe) A da (sau a trage) ~ A ridica năvodul din apă. 4 si (Înv; d. negustori; îe) A se lua la ~ A-și face concurență.

vira vb. I. 1 intr. (despre vehicule) A schimba direcția de mers; a coti. ♦ (despre oameni) A face ca un vehicul să-și schimbe direcția. ♦ (despre vînt) A gira în sensul acelor unui ceasornic. 2 tr. (mar.) A trage la bord o parîmă, lanțul ancorei; a ridica o greutate. 3 tr. (fin.; compl. indică sume de bani) A trece dintr-un cont în alt cont; a face un virament. 4 tr. (fotogr.; compl. indică copii fotografice) A trata cu o soluție specială pentru a-i schimba nuanțele de negru în alte nuanțe. • prez.ind. -ez. /<fr. virer.

VIRA, virez, vb. I. 1. Intranz. (Despre vehicule) A schimba direcția de mers; a coti. ♦ (Despre oameni) A face ca un vehicul în mers să-și schimbe direcția; a coti, a cârmi. 2. Tranz. A trece o sumă de bani de la un cont la altul. 3. Tranz. A trata o copie fotografică cu o soluție specială pentru a-i schimba nuanțele de negru în alte nuanțe. – Din fr. virer.

VIRA, virez, vb. I. 1. Intranz. (Despre vehicule sau convoaie de vehicule) A schimba direcția, făcînd o curbă din mers. Coloana din dreapta începe foarte prudentă lupta, pentru ca să dea timp navelor învăluitoare să ajungă în poziție de tragere... Apoi imediat virează și ea. CAMIL PETRESCU, X. II 175. Mașina... viră nebunește și dispăru. C. PETRESCU, Î. N 222. ♦ (Despre persoane) A face ca un vehicul să-și schimbe direcția; a coti, a cîrmi. Am virat brusc și am intrat în șanț... Mașina nu s-a răsturnat. CAMIL PETRESCU, P. 124. ♦ Fig. A schimba vorba, a trece la alt subiect de conversație. Sonia îl mai privește o dată cu ochi care roagă, pe urmă virează brusc: -A! iată pe d-na Ionescu! CAMIL PETRESCU, T. II 27. ◊ Tranz. Sabina... viră brusc discuția în altă direcție. C. PETRESCU, C. V. 84. 2. Tranz. A trece o sumă de bani de la un cont la altul. Vă rog... să deschideți un cont la banca dv. pentru domnișoara Otilia Mărculescu, virînd în creditul acestui cont, prin debitul contului meu, lei 100000. CĂLINESCU, E. O. II 205. 3. Tranz. A pune o copie fotografică într-o soluție specială, pentru a-i schimba nuanțele de negru în alte nuanțe.

VIRA vb. I. 1. intr. (Despre vehicule) A coti, a-și schimba direcția. ♦ (Mar.) A readuce la bord lanțul și ancora navei; a ridica o greutate. 2. tr. (Cont.) A trece dintr-un cont (debitor) în alt cont (creditor); a face un virament. 3. tr. (Despre culori) A trece la altă culoare (sub acțiunea unui reactiv). ♦ A schimba culoarea unui pozitiv fotografic cu ajutorul unui reactiv. ♦ (Fig.) A-și schimba nuanța. [< fr. virer, it. virare].

VIRA I. vb. intr. 1. (despre vehicule, nave, aeronave) a-și schimba direcția ◊ (despre vânt) a gira în sensul acelor unui ceasornic. 2. (mar.) a trage la bord o parâmă, lanțul ancorei; a ridica o greutate. II. tr. 1. (cont.) a face un virament. 2. (despre culori) a trece la altă culoare (sub acțiunea unui reactiv). ◊ (fot.) a schimba culoarea unui pozitiv cu ajutorul unui reactiv. ◊ (fig.) a-și schimba nuanța. (< fr. virer)

A VIRA ~ez 1. intranz. 1) (despre vehicule) A schimba direcția inițială; a face un viraj; a coti. 2) A schimba tema discuției; a trece la altă vorbă. 2. tranz. 1) (sume de bani) A transfera prin virament. 2) chim. (copii fotografice) A trata cu o soluție specială pentru a schimba culoarea. /<fr. virer

víra, interj. care înseamnă „începe și continuă” (turc. vira, continuŭ, mereŭ, d. it. vira, imper. d. virare, a întoarce corabia cu botu’n apoĭ. V. virez). Se întrebuințează în marină, în porturĭ, dar și în interioru țăriĭ. A se lua la vira, a se lua la întrecere în vînzare, la concurență. V. maĭna, mola, sia.

*viréz v. tr. (fr. virer, it. virare, d. lat. girare, gyrare, a învîrti în cerc, a face volte. V. vira, jur 1, girez). Mar. (d. it.). Trag spre mine: a vira o parîmă. Com. Trec un cont de la o partidă la alta, fac un virament: a vira o sumă. Înlocuĭesc argintu care face negru într’o imagine fotografică pintr’un metal saŭ un compus maĭ stabil și maĭ plăcut (ceĭa ce se face în general pin clorură de aur): a vira o fotografie. V. intr. Cîrmesc: a vira cu aeroplanu. Fig. Îmĭ schimb părerea orĭ partidu.

vira (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. virez, 3 virează; conj. prez. 1 sg. să virez, 3 să vireze

vira (a ~) vb., ind. prez. 3 virează

vira vb., ind. prez. 1 sg. virez, 3 sg. și pl. virează

VIRA vb. v. coti.

VIRA vb. a cîrmi, a coti, (rar) a cîrmui, (pop.) a cîrni, (Mold.) a cotigi, (înv.) a șovăi. (~ vehiculul.)

vira, virez v. i. a pleca, a dispărea.

a face vira expr. (intl.) 1. a evada. 2. a dispărea.