10 definiții pentru vreunul
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VREUNUL, -UNA, vreunii, -le, pron. nehot. Un oarecare, cineva, oarecine; (înaintea unui atribut partitiv introdus prin prep. «de», «din», «dintre», «între» etc.) careva. Vreunul mai țanțoș începe o chiuitură. REBREANU, I. 12. Dacă e vreunul ce simte-ntre voi, Vie a combate și-a muri cu noi. BOLINTINEANU, O. 10.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vreunul (desp. vre-u-) pr. m., g.-d. vreunuia, pl. vreunii; f. vreuna, g.-d. vreuneia, pl. vreunele; g.-d. pl. m. și f. vreunora
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!vreunul (vre-u-) pr. m., g.-d. vreunuia, pl. vreunii; f. vreuna, g.-d. vreuneia, pl. vreunele; g.-d. pl. m. și f. vreunora
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vreunul pr. m. (sil. vreu- [pron. vriu-]/în tempo lent vre-u-), g.-d. vreunuia, pl. vreunii; f. sg. vreuna, g.-d. vreuneia, pl. vreunele; g.-d. pl. m. și f. vreunora
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vreunul
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
vreunul, vreuna (venit-a vreuna?); vreunii, vreunele sb.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
vrunul (= vreunul) pron. nehot. (f. vruna)
- sursa: DMLR (1981)
- adăugată de gall
- acțiuni
vreuna
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VREUNUL pron. careva, cineva, oarecare, unul, (pop.) cinevașilea, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (E ~ care a întârziat?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VREUNUL pron. careva, cineva, oarecare, unul, (pop.) cinevașilea, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (E ~ care a întîrziat?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: vre-u-nul
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P106) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P106) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
vreunul, vreunapronume
- 1. Un oarecare; (înaintea unui atribut partitiv introdus prin prepoziția «de», «din», «dintre», «între» etc.) careva. DLRLC
- Vreunul mai țanțoș începe o chiuitură. REBREANU, I. 12. DLRLC
- Dacă e vreunul ce simte-ntre voi, Vie a combate și-a muri cu noi. BOLINTINEANU, O. 10. DLRLC
-