8 definiții pentru vântușor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂNTUȘOR s. n. (Rar) Vântuleț. – Vânt + suf. -ușor.

vântușor sn [At: ALECSANDRI, O. IV, 31 / Pl: ~oare / E: vânt + -ușor] 1-2 (Rar; șhp) Vânticel (1-2).

VÂNTUȘOR, vântușoare, s. n. (Rar) Vântuleț. – Vânt + suf. -ușor.

vîntușor s.n. Vîntuleț. • pl. -oare. /vînt + -ușor.

VÎNTUȘOR s. n. Vîntuleț. Florile dezmierdate de un vîntușor lin răspîndeau aer feliuri de miroase. ALECSANDRI, la CADE.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vântușor s. n., pl. vântușoare

Intrare: vântușor
vântușor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vântușor
  • vântușorul
  • vântușoru‑
plural
  • vântușoare
  • vântușoarele
genitiv-dativ singular
  • vântușor
  • vântușorului
plural
  • vântușoare
  • vântușoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vântușor, vântușoaresubstantiv neutru

  • 1. rar Vântuleț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vântuleț
    • format_quote Florile dezmierdate de un vîntușor lin răspîndeau în aer feliuri de miroase. ALECSANDRI, la CADE. DLRLC
etimologie:
  • Vânt + sufix -ușor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.