3 definiții pentru vârât (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vârât1 sn [At: DSR / E: vârî] (Rar) 1-4 Vârâre (1-3, 6).

vârât2, ~ă a [At: (a. 1564) SCL 1944 / Pl: ~âți, ~e / E: vârî] 1 Introdus într-un spațiu închis sau acoperit. 2 Cufundat într-un lichid sau în altă materie cu densitate redusă. 3 (Prin exagerare) Apropiat mult (de cineva). 4 Intrat (pentru a se adăposti, a se ascunde etc.). 5 (Îe) ~ până în gât în … Absorbit cu totul de … 6 (Îae) Copleșit de ... 7 (Îvr; fig) Care este dobândit pe ascuns.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vârât adj. m., pl. vârâți; f. sg. vârâtă, pl. vârâte

Intrare: vârât (adj.)
vârât1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vârât
  • vârâtul
  • vârâtu‑
  • vârâ
  • vârâta
plural
  • vârâți
  • vârâții
  • vârâte
  • vârâtele
genitiv-dativ singular
  • vârât
  • vârâtului
  • vârâte
  • vârâtei
plural
  • vârâți
  • vârâților
  • vârâte
  • vârâtelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)