13 definiții pentru vămui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂMUI, vămuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A lua, a percepe, a încasa vamă. 2. (La moară) A lua uium ca plată pentru măcinat. ♦ Fig. A fura o parte din ceva. – Vamă + suf. -ui.

VĂMUI, vămuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A lua, a percepe, a încasa vamă. 2. (La moară) A lua uium ca plată pentru măcinat. ♦ Fig. A fura o parte din ceva. – Vamă + suf. -ui.

vămui vt [At: ANON. CAR. / Pzi: ~esc / E: vamă + -ui] 1 (C. i. mărfuri, bagaje) A lua vamă (1) Si: (înv) a vămăși (1), (reg) a vămăli (1). 2 A controla la vamă (11) posesorii de mărfuri, bagaje etc. Si: (înv) a vămăși (2), (înv) a vămăli (2). 3 (Fig) A fura (1). 4 (Fig) A lua pe furiș o parte din ceva. 5 (În credințele populare) A lua de la sufletul mortului o taxă de răscumpărare a păcatelor pentru a-l lăsa să ajungă la cer. 6 A lua uium la moară pentru măcinat Si: (reg) a vămăli (3).

vămui vb. IV. tr. 1 (compl. indică mărfuri, bagaje etc. sau posesorii lor) A lua vamă, a controla la vamă; (reg.) a vămăli. ◊ Fig. Sfîntul Dumnezeu Să ne vămuiască, să ne slobozească (POP.). 2 Fig. A fura, a prăda, a lua pe furiș o parte din ceva. Venind de afară după tăvi, le vămuiseră cît putură (CA. PETR.). 3 (în credințele pop.) A lua de la sufletul mortului o taxă de răscumpărare a păcatelor pentru a-l lăsa să ajungă la cer. 4 (la moară) A lua uium ca plată pentru măcinat. • prez.ind. -iesc. /vamă + -ui.

VĂMUI, vămuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A taxa obiectele pentru care trebuie să se plătească vamă; a lua vamă. Deșteaptă-l, deșteaptă, să ne vămuiască, să ne slobozească. TEODORESCU, P. P. 85. ◊ Absol. A dat răspuns vameșilor împărăției despre treburile ce are și marfa pe care o aduce. Le-a pus deoparte, cuviincios, și peșcheșul ce li se cuvine lor pentru că se ostenesc a vămui. SADOVEANU, P. 149. ♦ Fig. A lua pe furiș o parte din ceva; a fura. Ciobanul lui, ascuns în anteriu și cu obrăzar, i-a căutat pe toți și i-a vămuit după legea hoției. SADOVEANU, O. VIII 248. 2. (La moară) A lua o parte din grîne drept plată pentru măcinat. (Absol.) Morăreasa vămuiește, Neică dragoste-i vorbește. La TDRG. 3. (În credințele religioase) A încasa de la sufletul unui mort taxa cuvenită pentru a-l lăsa să treacă prin văzduh pe lumea cealaltă. Țin calea la oameni ăi de mor, și-i vămuiește și nu-i lasă să treacă în cer. ȘEZ. III 79.

A VĂMUI ~iesc tranz. 1) (obiecte de import și export) A supune unei taxe vamale. /vamă + suf. ~ui

vămuĭésc v. tr. (d. vamă; ung. vámolni, vámozni). Supun o marfă taxeĭ de vamă. Ĭaŭ uĭumu. Fig. Ĭaŭ (răpesc) o parte, cĭupesc din: nu s’a lăsat pînă nu mĭ-a vămuit găinile.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vămui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vămuiesc, 3 sg. vămuiește, imperf. 1 vămuiam; conj. prez. 1 sg. să vămuiesc, 3 să vămuiască

vămui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vămuiesc, imperf. 3 sg. vămuia conj. prez. 3 să vămuiască

vămui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vămuiesc, imperf. 3 sg. vămuia; conj. prez. 3 sg. și pl. vămuiască

vămui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vămuiesc, conj. vămuiască)

vămuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

vămui, vămuiesc v. t. (fig.) a fura o parte din ceva

Intrare: vămui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vămui
  • vămuire
  • vămuit
  • vămuitu‑
  • vămuind
  • vămuindu‑
singular plural
  • vămuiește
  • vămuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vămuiesc
(să)
  • vămuiesc
  • vămuiam
  • vămuii
  • vămuisem
a II-a (tu)
  • vămuiești
(să)
  • vămuiești
  • vămuiai
  • vămuiși
  • vămuiseși
a III-a (el, ea)
  • vămuiește
(să)
  • vămuiască
  • vămuia
  • vămui
  • vămuise
plural I (noi)
  • vămuim
(să)
  • vămuim
  • vămuiam
  • vămuirăm
  • vămuiserăm
  • vămuisem
a II-a (voi)
  • vămuiți
(să)
  • vămuiți
  • vămuiați
  • vămuirăți
  • vămuiserăți
  • vămuiseți
a III-a (ei, ele)
  • vămuiesc
(să)
  • vămuiască
  • vămuiau
  • vămui
  • vămuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vămui, vămuiescverb

  • 1. A lua, a percepe, a încasa vamă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Deșteaptă-l, deșteaptă, să ne vămuiască, să ne slobozească. TEODORESCU, P. P. 85. DLRLC
    • format_quote (și) absolut A dat răspuns vameșilor împărăției despre treburile ce are și marfa pe care o aduce. Le-a pus deoparte, cuviincios, și peșcheșul ce li se cuvine lor pentru că se ostenesc a vămui. SADOVEANU, P. 149. DLRLC
  • 2. (La moară) A lua uium ca plată pentru măcinat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote (și) absolut Morăreasa vămuiește, Neica dragoste-i vorbește. La TDRG. DLRLC
    • 2.1. figurat A fura o parte din ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ciobanul lui, ascuns în anteriu și cu obrăzar, i-a căutat pe toți și i-a vămuit după legea hoției. SADOVEANU, O. VIII 248. DLRLC
  • 3. (În credințele religioase) A încasa de la sufletul unui mort taxa cuvenită pentru a-l lăsa să treacă prin văzduh pe lumea cealaltă. DLRLC
    • format_quote Țin calea la oameni ăi de mor, și-i vămuiește și nu-i lasă să treacă în cer. ȘEZ. III 79. DLRLC
etimologie:
  • Vamă + sufix -ui. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.