41 de definiții pentru za (s.f.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZA2, zale, s. f. 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț; p. gener. (la pl.) lanț. ♦ Lănțișor de metal folosit uneori ca podoabă. Cusătură în formă de lănțișor, executată de obicei la broderii. 2. (La pl.) împletitură din inele mici de fier legate unul de altul; p. ext. armură făcută din această împletitură, pe care o purtau războinicii în Antichitate și în Evul Mediu, spre a se apăra de loviturile dușmanilor. [Var.: (reg.) zală, zea s. f.] – Cf. ngr. záva.

za2 sf [At: N. TEST. (1648), 310r/14 / V: ~lă (Pl: zale, zele, zăluri), (înv) ~le, (îrg) ~uă (Pl: zele), zea (Pl: zeale și zele) / Pl: ~le și (îrg) zăli / E: ngr ζαβά] 1 Fiecare dintre ochiurile unui lanț Si: inel, (reg) ochi, (îrg) rătez1, (reg) verigă, zălar (3). 2 (Pex; lpl) Lanț. 3 (Pop; îe) A nu plăti nici o ~lă (pe cineva sau ceva) A nu avea valoare. 4 (Pop; îe) A fura (sau a lua) luleaua neamțului (cu ~le cu tot) A se îmbăta (foarte tare). 5 (Pop) Lănțișor de metal întrebuințat uneori ca podoabă. 6 (Reg) Inel. 7 (Reg) Obiect în formă de lănțișor. 8 (Reg) Verigă la cioflânc în care se învârte cuiul de fier numit firgău. 9 (De obicei lsg) împletitură făcută din inele mici de fier, legate între ele Si: (pop) zălar (4). 10 (De obicei lpl) Inele mici din care este făcută o za2 (9) Si: (pop) zălar (5). 11 (Pex; de obicei lpl) Armură în formă de cămașă executată dintr-o za2 (9), folosită de către războinici în Antichitate și în Evul Mediu pentru a-i apăra de loviturile dușmanilor Si: (îvr) zelău. 12 (Reg; îe) A fi în ~ua lui A se simți în putere. 13 (Reg; pan) Piele a unor animale acoperite cu solzi, plăci osoase etc. 14 Cusătură în formă de lănțișor executată de obicei la broderii. 15 (Reg; șîs ~le cu chei) Piesă decorativă din metal caracteristică costumului femeiesc din zona pădurenilor, compusă dintr-un lanț la care sunt prinse 35 de cheițe. 16 (Reg; lpl) Semințe de cucurbitacee care se întind pe o suprafață netedă și care, uscându-se, rămân în formă de felie. 17 (Reg; îe) N-are ~le la dovlete A nu fi în deplinătatea facultăților mintale. 18 (Reg; lpl) Pulpă de dovleac, pepene etc. în care sunt prinse semințele. 19 (Reg) Unealtă de ciobănie nedefinită mai de aproape. 20 (Reg; mai ales îcs) De-a ~la Joc de copii care constă în aruncarea unor nasturi într-o gaură mare și în alte cinci găuri mai mici Si: (reg) în perete, în nasturi.

za1 prep. (înv.) De, despre; la. Știm după zisele diacului za Divan Neculai Mustea (ODOB.). • /<slav. за.

za2 s.f. 1 Fiecare dintre verigile unui lanț; gener. (la pl.) lanț. Lanțurile cad rupte zală cu zală (POP.). ◊ Fig. Dă-mi zalele De sfoară ale trudei mele (JEB.). ◊ Expr. (pop.) A fura (sau a lua) luleaua neamțului cu zale cu tot v. neamț. 2 Lănțișor de metal, purtat ca podoabă. O cingătoare de curea cu ținte cu zale aurite de care atîrna sabia (ISP.). 3 (la pl.) Împletitură din inele mici de fier, legate unul de altul; ext. armură în formă de cămașă făcută din această împletitură, purtată de oșteni în antichitate și în Evul Mediu, pentru a se apăra de loviturile de lance, de spadă etc.; (pop.) zălar. Cu toate puștile, lăncile și zalele nostre, nu a fost chip să răzbim (SADOV.). ◊ Fig. Oceanul scînteie de zale (JEB.). ♦ Analog. Pielea unor animale acoperite cu solzi, plăci osoase etc. Domnea semeț în zale de solzi peste nisip (VOIC.). 4 Cusătură decorativă în formă de lănțișor, executată de obicei în broderii. Ți-oi cumpăra Rochiță cu zale, Lăsată pe șale (ALECS.). • pl. zale. și (reg.) zală, zea s.f. /cf. m.gr. ζάβα.

ZA2 prep. La [vsl.].

ZA1 (pl. -zale), ZEA (pl. zele) sf. 1 Verigă de lanț, ochiu de lanț: De aici pînă la munte Numai zale de aur mărunte (GOR.) ghicitoare despre „stele”; familiar a luat luleaua Neamțului cu zale cu tot (GOR.), s’a îmbătat bine; zală sg.: numai odată să umflă și lanțurile cad rupte zală de zală (RET.) 2 pl. Lanț(uri): la praznice, e foarte bine a pune la ușa grajdului zale, ca să treacă vitele peste ele (GOR.) 3 Cămașe de sîrmă ce purtau odinioară cavalerii, ca să-și apere trupul de loviturile de lance, de spadă, etc (🖼 5350): și să ’mbrăcă cu direptatea ca cu o za (BIBL.); l-au lovit pe hatmanul dintr’un sineț, de i-au rupt zaua de pe lîngă grumaz (NEC.); S’au îmbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta (EMIN.); Ieși-vor din negru pămînt În zale de-argint cavalerii, Puternici ca grindina verii (COȘB.); Căpitani, ostași cu zale și cu platoșe de fier Pe-ai lor cai sirepi stau mîndri, ca la semnul de războiu (ALECS.); l-au văzut om sprinten cu zea îmbrăcat, și cu cojoc de soboli preste zea (M.-COST.); printre bumbii dulămii se zărea o zea de sîrmă (NEGR.); îmbrăcau zeaoa de sîrmă și coiful de fier și se înarmau ca la o mare primejdie (ODOB.); cămașe de zale, cu același înțeles: îi pune lîngă piatra sub care a fost înmormîntat o cămașe de zale (I.-GH.): zale sg.: Cu o zale argintie se îmbracă mîndra țară (ALECS.) [comp. lat. medieval zaba, gr.-biz. ζάβα, alb. zave].

ZA2, zale, s. f. 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț; p. gener. (la pl.) lanț. ♦ Lănțișor de metal întrebuințat uneori ca podoabă. ♦ Cusătură în formă de lănțișor, executată de obicei la broderii. 2. (La pl.) Împletitură executată din inele mici de fier legate unul de altul; p. ext. armură făcută din această împletitură, cu care se îmbrăcau oștenii în antichitate și în evul mediu, spre a se apăra de loviturile dușmanilor. [Var.: (reg.) zală, zea s. f.] – Cf. ngr. záva.

ZA2, zale, s. f. 1. (Și în forma zală) Fiecare dintre ochiurile unui lanț (v. verigă); p. ext. (la pl.) lanț. De la munte la munte, Numai zale mărunte (Furnicile). SADOVEANU, P. C. 9. Lanțurile cad rupte zală de sală. RETEGANUL, P. V 33. Pentru trei mîndruțe-a mele, Purtai trei perechi de zale. MAT. FOLK. 807. La podul cu zalele, Răsărit-a soarele. ȘEZ. I 291. ♦ Lanț mic de metal, întrebuințat mai ales ca podoabă; lănțișor. Mijlocul le era coprins de o cingătoare de curea cu ținte, cu zale aurite de care atîrna sabia. ISPIRESCU, M. V. 44. 1 păreche brățări de aur cu zale. ODOBESCU, S. I 421. ♦ Cusătură de flori în formă de lănțișor, pe ie sau pe catrință. Kiro, Kirolină, Floare din grădină... Bine te-oi purta Și ți-oi cumpăra Rochiță cu zale, Lăsată pe șale. ALECSANDRI, P. P. 116. 2. (Mai ales la pl., cu valoare de sg.) Țesătură făcută din inele mici de fier, legate unul de altul; p. ext. haină făcută din această țesătură, și folosită în antichitate și în evul mediu de ostași spre a se apăra de loviturile dușmanilor. Oh! ce strălucite zale! ce coif mîndru! ce pieptar Minunat! DAVILA, V. V. 75. Dracul mă puse să nu mă dezbrac de za și să n-arunc coiful și sabia asta? DELAVRANCEA, O. II 172. S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care, În turbarea-i furtunoasă, a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146. La gît avea grumăjer rotund de zale de fer. ODOBESCU, S. I 65. ◊ Fig. Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gînduri Și-mbrăcate-n za eternă, întocmește-le în rînduri. VLAHUȚĂ, P. 83. 3. Zăbală. – Pl. și: (Mold.) zăi (ȘEZ. VII 167). – Variante: (regional) (1) zală, (2) zale (ALECSANDRI, P. A. 112), zea, zeale (NEGRUZZI, S. I 148, ALECSANDRI, P. P. 63, ȘEZ. V 175), s. f.

ZA2, zale, s. f. 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț; p. ext. (la pl.) lanț. ♦ Lănțișor de metal întrebuințat uneori ca podoabă. ♦ Cusătură de flori în formă de lănțișor, pe ie sau pe catrință. 2. (La pl.) Țesătură făcută din inele mici de fier, legate unul de altul; p. ext. armură făcută din această țesătură, cu care se îmbrăcau oștenii în antichitate și în evul mediu, spre a se apăra de loviturile dușmanilor. [Var.: (reg.) zală, zea s. f.] – Comp. m. gr. zava.

ZA zale f. 1) mai ales la pl. Armură din inele sau solzi de metal, folosită în antichitate și în evul mediu de către oșteni și cavaleri. Cămașă de zale. 2) Fiecare dintre verigile care constituie un lanț. 3) Podoabă de metal în formă de lănțișor. 4) Broderie executată în formă de lănțișor. [Art. zaua; G.-D. zalei] /cf. ngr. záva

za f. 1. ochiu de lanț; 2. pl. zale, cămașă de sârmă cu plăci de metal: ostași cu zale și cu platoșe de fier AL.; fig. cu o zale argintie se ’mbracă mândra țară AL. [Lat. vulg. ZABA, platoșă: pl. zale (cf. bale) e luat uneori ca singular].

1) za f., pl. zale (mlat. zaba, platoșă, de unde s’a făcut *zavă, *zaŭă, za; mgr. záva, alb. zavă). Pl. Verigĭ orĭ solzĭ de fer din care se compuneaŭ vechile platoșe: platoșă de zale. Verigĭ la harnașament orĭ la cingătoare. – La Al. o zale (f. fără pl.). Vechĭ scris și zea, pl. zele, și gen. zeliĭ d. un sing. zeală.

ZA s. f. v. za2.

ZA s. f. v. za2.

ZA s. f. v. za2.

ZEA s. f. v. za2.

za sf vz za2

zale sf vz za2

za1 sf vz za2

zea sf vz za2

za s.f. v. za2.

zea s.f. v. za2.

ZA 👉 ZA1.

ZĂLUȚĂ (pl. -țe) sf. dim. ZA: Iată vine-a mea drăguță Cu cătrința cu ~ (IK.-BRS.).

ZEA, zele, s. f. V. za2.

ZALE, zale, s. f. (Var.) Za.

ZALE s. f. v. za2.

ZEA, zeale s. f. (Var.) Za.

ZEA s. f. v. za.

zeálă, V. za 1.

zéle f. pl. V. za 1.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

za1 s. f., art. zaua, g.-d. art. zalei; pl. zale

za2 s. f., art. zaua, g.-d. art. zalei; pl. zale, art. zalele

za s. f., art. zaua, g.-d. art. zalei; pl. zale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZA s. inel, ochi, verigă, (înv. și reg.) rătez. (~ de lanț.)

ZA s. inel, ochi, verigă, (înv. și reg.) rătez. (~ de lanț.)

ZALE s. pl. v. lanț.

zale s. pl. v. LANȚ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

za (-ale), s. f.1. Ochi, inel de lanț. – 2. împletitură de inele mici de fier. – Var. zală. Mgr. ζάβα, lat. med. zaba (Cihac, II, 712; Philippide, Principii, 55; Philippide, II, 741; Tiktin; REW 9584). – Der. înzăua, vb. (a se înarma, a se îmbrăca în zale).

za-Pref. care adaugă unor cuvinte ideea de „alături de, lîngă”. Sl. za-, cf. Rosetti, III, 71. Practic neproductiv în rom., se folosește numai în zăuita, (i)zafla < afla și desigur în cuvintele luate din sl., care conțin pref.

Intrare: za (s.f.)
za2 (pl. zale) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • za
  • zaua
plural
  • zale
  • zalele
genitiv-dativ singular
  • zale
  • zalei
plural
  • zale
  • zalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zea
  • zeala
plural
  • zele
  • zelele
genitiv-dativ singular
  • zele
  • zelei
plural
  • zele
  • zelelor
vocativ singular
plural
zauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zea2 (pl. zeale) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zea
  • zeaua
plural
  • zeale
  • zealele
genitiv-dativ singular
  • zeale
  • zealei
plural
  • zeale
  • zealelor
vocativ singular
plural
zea1 (pl. zele) substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DEX '98
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zea
  • zeaua
plural
  • zele
  • zelele
genitiv-dativ singular
  • zele
  • zelei
plural
  • zele
  • zelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zale
  • zalea
plural
  • zale
  • zalele
genitiv-dativ singular
  • zale
  • zalei
plural
  • zale
  • zalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • za
  • zala
plural
  • zale
  • zalele
genitiv-dativ singular
  • zale
  • zalei
plural
  • zale
  • zalelor
vocativ singular
plural
za3 (pl. zăi) substantiv feminin
substantiv feminin (F160)
Surse flexiune: DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • za
  • zaua
plural
  • zăi
  • zăile
genitiv-dativ singular
  • zăi
  • zăii
plural
  • zăi
  • zăilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

za, zalesubstantiv feminin

  • 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: verigă diminutive: zăluță
    • format_quote De la munte la munte, Numai zale mărunte (Furnicile). SADOVEANU, P. C. 9. DLRLC
    • format_quote Lanțurile cad rupte zală de zală. RETEGANUL, P. V 33. DLRLC
    • format_quote Pentru trei mîndruțe-a mele, Purtai trei perechi de zale. MAT. FOLK. 807. DLRLC
    • format_quote La podul cu zalele, Răsărit-a soarele. ȘEZ. I 291. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare (la) plural Lanț. DEX '09 DLRM
      sinonime: lanț
    • 1.2. Lanț mic (lănțișor) de metal folosit uneori ca podoabă. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Mijlocul le era coprins de o cingătoare de curea cu ținte, cu zale aurite de care atîrna sabia. ISPIRESCU, M. V. 44. DLRLC
      • format_quote 1 păreche brățări de aur cu zale. ODOBESCU, S. I 421. DLRLC
    • 1.3. Cusătură (de flori) în formă de lănțișor, executată de obicei la broderii (pe ie sau pe catrință). DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote Kiro, Kirolină, Floare din grădină... Bine te-oi purta Și ți-oi cumpăra Rochiță cu zale, Lăsată pe șale. ALECSANDRI, P. P. 116. DLRLC
  • 2. (la) plural Împletitură din inele mici de fier legate unul de altul. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Oh! ce strălucite zale! ce coif mîndru! ce pieptar Minunat! DAVILA, V. V. 75. DLRLC
    • format_quote Dracul mă puse să nu mă dezbrac de za și să n-arunc coiful și sabia asta? DELAVRANCEA, O. II 172. DLRLC
    • format_quote S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care, În turbarea-i furtunoasă, a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
    • format_quote La gît avea grumăjer rotund de zale de fer. ODOBESCU, S. I 65. DLRLC
    • format_quote figurat Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gînduri Și-mbrăcate-n za eternă, întocmește-le în rînduri. VLAHUȚĂ, P. 83. DLRLC
    • 2.1. prin extensiune Armură făcută din această împletitură, pe care o purtau războinicii în Antichitate și în Evul Mediu, spre a se apăra de loviturile dușmanilor. DEX '09 DLRLC NODEX
  • 3. Zăbală. DLRLC
    sinonime: zăbală
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.