7 definiții pentru zbierare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zbierare sf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 274 / S și: sb~ / Pl: ~rări / E: zbiera] (Înv) 1 Scoatere de sunete puternice de către animale sau păsări, caracteristice speciei Si: răcnire1 (1), strigare, urlare, țipare1, (îrg) răgire, (reg) țiulire (1), zbierat (1), behăire, boncăluire (1), cântare (3), mugire (1), râncăire, râncăluire1. 2 (Ccr) Zbieret (1). 3 Scoatere de sunete puternice (pentru a porni sau a opri o acțiune, sau de durere, de spaimă, de mânie, de bucurie etc.) de către oameni Si: răcnire1, strigare (1), țipare1 (1), urlare, (îvp) toire, (înv) chemare (1), (reg) puhăire2, schițoire, spargere, stricnire2, țipotire1 (1), țipuire (1), țipurire, țivlire, zbierat (3). 4 (Ccr) Zbieret (2).

ZBIERA, zbier, vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. 2. (Despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni. ♦ A plânge, a se tângui cu glas tare. – Probabil lat. *exbelare.

A ZBIERA zbier intranz. 1) (despre unele animale) A scoate sunete stridente caracteristice speciei; a produce zbierete; a mugi; a răcni; a rage. 2) fig. depr. (despre persoane) Emite strigăte violente și prelungi; a rage. 3) (mai ales despre copii) A plânge cu glas tare; a buhăi; a răcni. /<lat. exbelare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zbiera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. zbier, 3 zbia; conj. prez. 1 sg. să zbier, 3 să zbiere; imper. 2 sg. afirm. zbia

zbiera vb., ind. prez. 1 sg. zbier, 3 sg. și pl. zbiară; conj. prez. 3 sg. și pl. zbiere

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZBIERA vb. 1. v. striga. 2. a răcni, a striga, a țipa, a urla, (reg.) a țivli, (Transilv.) a puhăi, (Transilv. și Maram.) a țipoti, (fam. fig.) a se sparge. (~ de durere.) 3. v. vocifera. 4. v. răsti. 5. v. mugi.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZBIERA, zbier, vb. I. ~ (lat. vĕrrāre < vĕrres (verraco); cf. sp. berr(e)ar, port. berrar; mai puțin prob. din lat. *bēlāre întrucît rezultatul ē > ie nu pare posibil)

Intrare: zbierare
zbierare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbierare
  • zbierarea
plural
  • zbierări
  • zbierările
genitiv-dativ singular
  • zbierări
  • zbierării
plural
  • zbierări
  • zbierărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbiera, zbierverb

  • 1. (Despre animale) A scoate zbierete. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Mulțămită lui Ion și lui Iftimi, cîntam ca cucoșul, orăcăiam ca broasca, zbieram ca vaca ori ca capra. HOGAȘ, DR. II 46. DLRLC
    • format_quote Auzii zbierînd o gaie, E nădejde s-avem ploaie. MARIAN, O. I 169. DLRLC
    • format_quote Zbiară laurul între hotară Și se aude a noua țară (Tunetul). GOROVEI, C. 371. DLRLC
  • 2. (Despre oameni) A striga tare și strident. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Nu zbiera așa la mine, că eu te plesnesc! CARAGIALE, P. 28. DLRLC
    • format_quote Parcă am auzit zbierînd pe Lăcustă. Ce i s-a întîmplat? ALECSANDRI, T. I 431. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Un ceas întreg a stat prietena dumitale.:. la telefon, zbierînd cuvinte de dragoste nu știu cui la București. SEBASTIAN, T. 74. DLRLC
    • format_quote Țiganii zbiară că tu ești al lor prooroc. HASDEU, R. V. 59. DLRLC
    • 2.1. A plânge, a se tângui cu glas tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote figurat Lunca țipă, lunca zbiară Pentr-un pui de căprioară. ALECSANDRI, P. P. 225. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.