12 definiții pentru zdrobit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDROBIT, -Ă, zdrobiți, -te, adj. Strivit, sfărâmat; distrus, nimicit, învins. ♦ Fig. Copleșit de durere, demoralizat. ♦ Fig. Foarte obosit, sleit de puteri, extenuat. – V. zdrobi.

ZDROBIT, -Ă, zdrobiți, -te, adj. Strivit, sfărâmat; distrus, nimicit, învins. ♦ Fig. Copleșit de durere, demoralizat. ♦ Fig. Foarte obosit, sleit de puteri, extenuat. – V. zdrobi.

zdrobit1 sn [At: ECONOMIA, 167/10 / Pl: ~uri / E: zdrobi] 1-2 (Rar) Zdrobire (1, 5). 3 (Reg) Guturai1.

zdrobit2, ~ă a [At: CORESI, TETR. 25 / S și: sd~ / Pl: ~iți, ~e / E: zdrobi] 1 (Mai ales d. obiecte) Care a fost prefăcut sau distrus (cu violență) în bucăți, (foarte) mici, (prin lovire, ciocnire, presare puternică) fiind distrus, dărâmat, împrăștiat etc. Si: frânt (5), distrus (4), dărâmat2 (2), împrăștiat, fărâmițat2, risipit2, sfărâmat2 (1), spart2, strivit (1), (pop) fărâmat2 (1), zdrumicat (1), (reg) mlecit, zdrobolit2 (1), zdrucit (1), zobit (2). 2 (Rar; d. ploaie, mai ales despre picăturile ei, sau d. valuri) Spart2. 3 (D. legume, fructe, frunze, semințe, alimente etc.) Care este desfăcut în bucăți prin apăsare sau prin lovire (puternică), modificându-și forma și consistența și transformându-se într-o pastă (moale), într-un lichid Si: bătut2 (1), lovit, spart2, strivit (1), terciuit, zemuit (2), (înv) stropșit (1), (reg) fleciuit, mecit, pistosit2, storcoșit, toropit2, zărmădit (2), zărmădăluit (2), zdrobolit2 (2), zemoșit (1). 4 (D. obiecte, construcții sau părți ale acestora, așezări umane etc.) Care a dispărut violent de pe suprafața pământului Si: distrus (1), nimicit (1), prăpădit (1), sfărâmat2 (1), spart2, stricat (1), (rar) zdrumicat (2), (pop) potopit. 5 (Rar; d. obiecte de îmbrăcăminte) Sfâșiat. 6 (D. ființe, mai ales d. oameni sau părți ale corpului lor) Care este lovit puternic, având țesuturi distruse sau traumatisme. 7 (D. ființe, mai ales d. oameni sau părți ale corpului lor) Care este deformat prin apăsare, prin strângere etc. (foarte) puternică și transformat într-o masă informă, cu modificarea sau încetarea funcțiilor (vitale) Si: sfărâmat2, strivit, turtit (1), (rar) stâlcit (1), zdrelit2 (1), (înv) stropșit (1), zdrumicat (2), (reg) pistosit2, stocit (1). 8 (Fig; d. oameni și facultățile lor psihice) Care este copleșit de (o mare) durere Si: zdruncinat2 (4), zguduit2 (5). 9 (D. ființe) Care a obosit peste măsură (din cauza eforturilor fizice, a consumului nervos etc.) Si: epuizat (4), extenuat (1), frânt (20), istovit, prăpădit, rupt2, secat2 (1), secătuit2 (1), sfârșit2, sleit2, stors2, trudit (1), vlăguit, (înv) stătut, zămorât (4), (reg) batojit (1), dehobit2 (2), stocit, tâhobit, zdrobolit2 (3). 10 (Înv) Pocăit (1). 11 (D. armate, grupări de oameni înarmați, comandanți de armate, state etc. în conflict armat) Care suferă o înfrângere categorică, soldată cu mari pierderi în urma unei acțiuni energice din partea adversarului Si: biruit (2), distrus (4), învins, înfrânt, nimicit (1), potopit, (înv) stropșit. 12 (Rar; fig) Dezarmat2 (3).

zdrobit1 s.n. Zdrobire. • /v. zdrobi.

zdrobit2, -ă adj. 1 (despre obiecte, materiale etc.) Care este strivit, sfărîmat; împrăștiat. Prin marmura zdrobită Crescuse și-nflorise o mică mărgărită (ALECS.). 2 (despre obiecte, construcții, așezări umane etc.) Care este distrus, nimicit. În port a ancorat un vas... cu prora zdrobită (MINUL.). 3 (despre ființe sau părți ale corpului lor) Care are țesuturile distruse, traumatisme, din cauza unor lovituri puternice. Cînd l-a văzut căzut și zdrobit, a țipat (SADOV.). ♦ Fig. Care este copleșit de durere, distrus sufletește, demoralizat. Zdrobită, la picioarele-i, zăcea plîngînd (VOIC.). 4 Fig. (despreființe) Care este foarte obosit, sleit de puteri, extenuat. Calul vrea să pornească iar, dar cade zdrobit în genunchi (CAR.). • pl. -ți, – te. /v. zdrobi.

ZDROBIT, -Ă, zdrobiți, -te, adj. 1. Sfărîmat, strivit. Pe jos sînt coifuri, scuturi și capete zdrobite Și cai întinși pe spate cu oameni la un loc. EFTIMIU, Î. 144. ♦ (Rar) Spart în bucăți. Zgomotul sticlei zdrobite păru o tînguire prelungă și înțepătoare. REBREANU, R. II 203. 2. Distrus, nimicit, învins. Lupta, iar începe... dușmanii zdrobiți Cad ca niște spice, de securi loviți. BOLINTINEANU, O. 34. De unde Revii?De la Moldova, din iad, unde am fost Zdrobit, și vin la tine să caut adăpost. ALECSANDRI, T. II 134. 3. Foarte obosit, sleit, extenuat. Păru deodată zdrobită de oboseală. DUMITRIU, N. 158. Sînt atît de zdrobit de drum și am răcit alaltăieri seara la Marsilia. BĂLCESCU, la GHICA, A. 600. 4. Fig. Copleșit de durere, demoralizat. Evantia, zdrobită, stingherită, își trăgea broboada pe față ca să nu fie recunoscută. BART, E. 237. Cît de zdrobită se simțea... cît de străină și de fără parte de mîngîiere! VLAHUȚĂ, O. A. 141.

ZDROBIT, -Ă, zdrobiți, -te, adj. Strivit, sfărîmat; distrus, nimicit. ♦ Fig. Copleșit de durere, demoralizat. ♦ Fig. Foarte obosit, sleit de puteri, extenuat. – V. zdrobi.

ZDROBIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ZDROBI și A SE ZDROBI. 2) Care este sleit de puteri; în stare de slăbiciune; obosit; extenuat. 3) Care se află în stare de depresiune; deprimat. /v. a (se) zdrobi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZDROBIT adj. 1. v. sfărâmat. 2. sfărâmat, (pop.) spart. (O ceapă ~ cu pumnul.) 3. sfărâmat, (prin Ban.) mlecit. (Corabie ~ de stânci.) 4. fărâmat, sfărâmat. (Cu capul ~.) 5. mărunțit, v. pisat. 6. v. strivit. 7. v. tescuit. 8. v. strivit. 9. v. bătut. 10. v. nimicit. 11. v. nimicit. 12. v. extenuat.

ZDROBIT adj. v. snopit, stâlcit.

zdrobit adj. v. SNOPIT. STÎLCIT.

ZDROBIT adj. 1. sfărîmat, (pop.) zdrumicat, zobit. (Pahare ~.) 2. sfărîmat, (pop.) spart. (O ceapă ~.) 3. sfărîmat, (prin Ban.) mlecit. (Stînci ~.) 4. fărîmat, sfărîmat. (Cu capul~.) 5. mărunțit, pisat, sfărîmat, (reg.) pisăzat, (fam.) pisăgit. (Sare ~.) 6. stîlcit, strivit, turtit, (pop.) stropșit, zobit. (O cutie de conserve ~. ) 7. presat, stors, tescuit. (Struguri ~.) 8. storcit, strivit, terciuit, (reg.) fleciuit, pistosit, (Olt. și Munt.) storcoșit. (Fructe ~.) 9. bătut, lovit, strivit, (reg.) mecit. (Perele au căzut pe jos și sînt puțin ~.) 10. distrus, nimicit, (înv. și reg.) spart. (O cetate ~.) 11. distrus, nimicit, potopit, prăpădit, (înv. și pop.) risipit, (pop.) zdrumicat, (înv.) stropșit. (Dușmanul zăcea ~.) 12. epuizat, extenuat, frînt, istovit, prăpădit, rupt, secat, secătuit, sfîrșit, sleit, stors, trudit, vlăguit, (Mold.) batojit, (prin Munt.) tîhobit, (înv.) stătut. (S-a întors ~ de la lucru.)

Intrare: zdrobit
zdrobit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrobit
  • zdrobitul
  • zdrobitu‑
  • zdrobi
  • zdrobita
plural
  • zdrobiți
  • zdrobiții
  • zdrobite
  • zdrobitele
genitiv-dativ singular
  • zdrobit
  • zdrobitului
  • zdrobite
  • zdrobitei
plural
  • zdrobiți
  • zdrobiților
  • zdrobite
  • zdrobitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zdrobit, zdrobiadjectiv

  • 1. Distrus, nimicit, sfărâmat, strivit, învins. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Pe jos sînt coifuri, scuturi și capete zdrobite Și cai întinși pe spate cu oameni la un loc. EFTIMIU, Î. 144. DLRLC
    • format_quote Lupta, iar începe... dușmanii zdrobiți Cad ca niște spice, de securi loviți. BOLINTINEANU, O. 34. DLRLC
    • format_quote De unde Revii? – De la Moldova, din iad, unde am fost Zdrobit, și vin la tine să caut adăpost. ALECSANDRI, T. II 134. DLRLC
    • 1.1. rar Spart în bucăți. DLRLC
      • format_quote Zgomotul sticlei zdrobite păru o tînguire prelungă și înțepătoare. REBREANU, R. II 203. DLRLC
    • 1.2. figurat Copleșit de durere. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Evantia, zdrobită, stingherită, își trăgea broboada pe față ca să nu fie recunoscută. BART, E. 237. DLRLC
      • format_quote Cît de zdrobită se simțea... cît de străină și de fără parte de mîngîiere! VLAHUȚĂ, O. A. 141. DLRLC
    • 1.3. figurat Foarte obosit, sleit de puteri. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: extenuat
      • format_quote Păru deodată zdrobită de oboseală. DUMITRIU, N. 158. DLRLC
      • format_quote Sînt atît de zdrobit de drum și am răcit alaltăieri seara la Marsilia. BĂLCESCU, la GHICA, A. 600. DLRLC
etimologie:
  • vezi zdrobi DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.