13 definiții pentru zori (grăbi)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZORI2, zoresc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. A lucra cu grabă, febril; a da zor, a se grăbi. ♦ A merge iute, a iuți pasul, a se grăbi (să ajungă undeva). 2. Intranz. A insista pentru grăbirea unei acțiuni. 3. Tranz. A îmboldi, a îndemna, a constrânge (pe cineva) să facă (ceva). ♦ (Rar) A susține ceva în mod stăruitor, a-i da zor cu ceva. – Din zor1.

ZORI2, zoresc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. A lucra cu grabă, febril; a da zor, a se grăbi. ♦ A merge iute, a iuți pasul, a se grăbi (să ajungă undeva). 2. Intranz. A insista pentru grăbirea unei acțiuni. 3. Tranz. A îmboldi, a îndemna, a constrânge (pe cineva) să facă (ceva). ♦ (Rar) A susține ceva în mod stăruitor, a-i da zor cu ceva. – Din zor1.

zori2 [At: MEȘT. MOȘ. 34/17 / Pzi: ~resc / E: zor1] 1 vt (C. i. ființe, mai ales oameni) A îndemna. 2 vt (Pex; c. i. oameni) A constrânge să acționeze în grabă Si: a grăbi, a presa. 3-4 vtrf (Rar; c. i. acțiuni) A grăbi (6). 5-6 vir A lucra febril Si: a se grăbi (7), a (se) iuți, (liv) a (se) alerta, (pop) a(-i) (sau a-și) da zor, a (se) sili, (îvp) a (se) pripi, (îrg) a (se) păzi, a spori, a (se) steji, (înv) a (se) cuprinde, a (se) sârgui, (reg) a (se) purta, a (se) sprinteni. 7-8 vir (Pex) A fî nerăbdător. 9 vi A merge iute Si: a se grăbi (3), a se precipita. 10 vtf (Rar; c. i. vehicule) A face să se deplaseze mai repede. 11 vi A insista pentru grăbirea unei acțiuni. 12 vi (Rar) A susține ceva în mod stăruitor.

zori2 vb. IV. 1 intr., refl. A lucra, a executa ceva cu mare grabă și silință. Trebuie să zoriți. Timpul nu așteaptă (STANCU). ♦ (intr.) A merge iute, a iuți pasul, a se grăbi (să ajungă undeva). Din urmă, zoreau călăreții cu jungherele trase (SADOV.). 2 intr. A insista să se facă ceva în grabă. Sfetnicul umbla... zorind să se facă mai curînd nunta (ISP.). 3 tr. (compl. indică ființe, mai ales oameni) A îndemna, a încuraja sau, ext., a constrînge, a sili să facă (ceva). Îl zorea, clipind supărat din ochi (POPOV.). • prez.ind. -esc. /zor1 + -i.

ZORI2, zoresc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. A lucra cu grabă mare, a se grăbi, a da zor. Așa zorim tovărășește, Umăr la umăr, tot mai tari. DEȘLIU, M. 21. Trebuie să zoriți. Timpul nu așteaptă. Dacă grîul nu e secerat la timp se scutură. STANCU, D. 104. Mă zoresc să scriu degrabă... Pentru ce, nu știu nici eu. MACEDONSKI, O. I 112. ◊ Fig. Mi-a plăcut în jurul meu Să văd flăcăi pe bătătură Și cobza cu isonu-n gură Să-mi zornăie zorind mereu. COȘBUC, P. I 198. ◊ Tranz. Manole-ncepea, Sforile-ntindea, Lucrul că-mi zorea, Zidul că-mi zidea. TEODORESCU, P. P. 462. ♦ A se grăbi (să ajungă undeva); a merge iute, a iuți pașii. Prin umezeala care străbătea pînă la oase, muncitorii zgribuliți, cu gulerele ridicate, cu pumnii strinși în fundul buzunarelor, zoreau somnoroși să ajungă la locul de adunare. BART, E. 288. Spre albele ziduri aleargă-aleargă... Și tot către ele s-ajungă zorește, MACEDONSKI, O. I 147. Pașa mai tare zorește: Cu scările-n coapse fugaru-și lovește Și gîtul i-l bate cu pumnii-amîndoi. COȘBUC, P. I 206. ◊ Tranz. Stroe Vardaru zori pașii. C. PETRESCU, A. R. 6. 2. Intranz. A insista pentru grăbirea unei acțiuni. A zorit să plecăm. GALACTION, O. I 209. Singur el a tot zorit Să-și bage capu-n foc, S-omoare p-un flăcău la joc. COȘBUC, P. I 229. Sfetnicul umbla zorind să se facă mai curînd nunta. ISPIRESCU, L. 227. 3. Tranz. A îmboldi, a îndemna; a sili. Nitam-nisam, s-a iscat o cotiugă... zorită din stingă, țîșnind de pe o uliță îngustă. C. PETRESCU, A. R. 18. Primarul Pravilă, zelos și înfrigurat, zorise lumea să se adune parc-ar fi izbucnit pîrjolul. REBREANU, R. II 81. Spiridon iese încet în dreapta, numărînd gologanii; Rică îl zorește de la spate. CARAGIALE, O. I 80. ♦ A da viteză unui autovehicul. Pe drum, zorită de Bunea, mașinuța reintră în aceeași fugă. MIHALE, O. 524. ♦ A susține ceva cu stăruință, a-i da zor cu ceva. De-ar fi lege-n țară Să popim pe toți aceia Cari fac vinului ocară Și zoresc că-i om nebun Cine crede-n hori și-n fete, Eu pe cinstea mea vă spun... Nici de dascăl n-aș fi bun. COȘBUC, P. I 204.

ZORI2, zoresc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. A lucra cu grabă, cu repeziciune; a da zor, a se grăbi. ♦ A merge iute, a iuți pașii, a se grăbi să ajungă undeva. 2. Intranz. A insista pentru grăbirea unei acțiuni. 3. Tranz. A constrînge, a sili, a îmboldi, a îndemna (pe cineva) să facă (ceva). ♦ (Rar) A susține ceva în mod stăruitor, a-i da zor cu ceva. – Din zor2.

A ZORI ~esc 1. intranz. 1) A lucra cu grabă; a se grăbi. 2) A merge repede. 2. tranz. 1) (acțiuni, procese etc.) A face să se desfășoare într-un ritm mai rapid (uneori nejustificat); a grăbi; a pripi; a precipita; a accelera; a urgenta. 2) (persoane) A forța să acționeze (mai repede). 3) rar A susține stăruitor. 4) (persoane) A sili printr-o presiune permanentă și îndelungată (să acționeze într-un anumit fel); a presa. /Din zor

zorì v. 1. a da zor; 2. a se grăbi foarte, a se sili din răsputeri.

1) zorésc v. tr. (d. zor). Grăbesc, fac să lucreze maĭ răpede: maĭ încet, că nu te zorește nimenea! Grăbesc, ĭuțesc: a zori lucru. V. refl. Nu te zori! V. intr. Mă grăbesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zori2 (a ~) (a da zor; a grăbi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zoresc, 3 sg. zorește, imperf. 1 zoream; conj. prez. 1 sg. să zoresc, 3 să zorească

zori2 (a ~) (a grăbi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zoresc, imperf. 3 sg. zorea; conj. prez. 3 să zorească

zori (a da zor) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zoresc, imperf. 3 sg. zorea; conj. prez. 3 sg. și pl. zorească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZORI vb. 1. a (se) grăbi, a (se) iuți, (livr.) a (se) alerta, (înv. și pop.) a (se) pripi, a (se) sili. (Se ~ să ajungă la timp.) 2. a (se) grăbi, a (se) precipita. (Nu e nevoie să vă ~.) 3. a grăbi, (fig.) a presa. (Timpul ne ~.) 4. a se grăbi, (grecism înv.) a proftaxi. (Se ~ a trimite mandatul.) 5. a accelera, a grăbi, a iuți, a urgenta, (astăzi rar) a pripi. (A ~ încheierea unei acțiuni.)

ZORI vb. 1. a (se) grăbi, a (se) iuți, (livr.) a (se) alerta, (înv. și pop.) a (se) pripi, a (se) sili, (înv. și reg.) a (se) păzi, a spori, a (se) steji, (reg.) a (se) purta, (înv.) a (se) curînda, a (se) sîrgui, a (se) sprinteni. (Se ~ să ajungă la timp.) 2. a (se) grăbi, a (se) precipita. (Nu e nevoie să vă ~.) 3. a grăbi, (fig.) a presa. (Timpul ne ~.) 4. a se grăbi, (grecism înv.) a proftaxi. (Se ~ a trimite mandatul.) 5. a accelera, a grăbi, a iuți, a urgenta, (astăzi rar) a pripi. (A ~ încheierea unei operații.)

Intrare: zori (grăbi)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zori
  • zorire
  • zorit
  • zoritu‑
  • zorind
  • zorindu‑
singular plural
  • zorește
  • zoriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zoresc
(să)
  • zoresc
  • zoream
  • zorii
  • zorisem
a II-a (tu)
  • zorești
(să)
  • zorești
  • zoreai
  • zoriși
  • zoriseși
a III-a (el, ea)
  • zorește
(să)
  • zorească
  • zorea
  • zori
  • zorise
plural I (noi)
  • zorim
(să)
  • zorim
  • zoream
  • zorirăm
  • zoriserăm
  • zorisem
a II-a (voi)
  • zoriți
(să)
  • zoriți
  • zoreați
  • zorirăți
  • zoriserăți
  • zoriseți
a III-a (ei, ele)
  • zoresc
(să)
  • zorească
  • zoreau
  • zori
  • zoriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zori, zorescverb

  • 1. intranzitiv reflexiv A lucra cu grabă, febril; a da zor, a se grăbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Așa zorim tovărășește, Umăr la umăr, tot mai tari. DEȘLIU, M. 21. DLRLC
    • format_quote Trebuie să zoriți. Timpul nu așteaptă. Dacă grîul nu e secerat la timp se scutură. STANCU, D. 104. DLRLC
    • format_quote Mă zoresc să scriu degrabă... Pentru ce, nu știu nici eu. MACEDONSKI, O. I 112. DLRLC
    • format_quote figurat Mi-a plăcut în jurul meu Să văd flăcăi pe bătătură Și cobza cu isonu-n gură Să-mi zornăie zorind mereu. COȘBUC, P. I 198. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Manole-ncepea, Sforile-ntindea, Lucrul că-mi zorea, Zidul că-mi zidea. TEODORESCU, P. P. 462. DLRLC
    • 1.1. A merge iute, a iuți pasul, a se grăbi (să ajungă undeva). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Prin umezeala care străbătea pînă la oase, muncitorii zgribuliți, cu gulerele ridicate, cu pumnii strinși în fundul buzunarelor, zoreau somnoroși să ajungă la locul de adunare. BART, E. 288. DLRLC
      • format_quote Spre albele ziduri aleargă-aleargă... Și tot către ele s-ajungă zorește, MACEDONSKI, O. I 147. DLRLC
      • format_quote Pașa mai tare zorește: Cu scările-n coapse fugaru-și lovește Și gîtul i-l bate cu pumnii-amîndoi. COȘBUC, P. I 206. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Stroe Vardaru zori pașii. C. PETRESCU, A. R. 6. DLRLC
  • 2. intranzitiv A insista pentru grăbirea unei acțiuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A zorit să plecăm. GALACTION, O. I 209. DLRLC
    • format_quote Singur el a tot zorit Să-și bage capu-n foc, S-omoare p-un flăcău la joc. COȘBUC, P. I 229. DLRLC
    • format_quote Sfetnicul umbla zorind să se facă mai curînd nunta. ISPIRESCU, L. 227. DLRLC
  • 3. tranzitiv A îmboldi, a îndemna, a constrânge (pe cineva) să facă (ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Nitam-nisam, s-a iscat o cotiugă... zorită din stînga, țîșnind de pe o uliță îngustă. C. PETRESCU, A. R. 18. DLRLC
    • format_quote Primarul Pravilă, zelos și înfrigurat, zorise lumea să se adune parc-ar fi izbucnit pîrjolul. REBREANU, R. II 81. DLRLC
    • format_quote Spiridon iese încet în dreapta, numărînd gologanii; Rică îl zorește de la spate. CARAGIALE, O. I 80. DLRLC
    • 3.1. A da viteză unui autovehicul. DLRLC
      • format_quote Pe drum, zorită de Bunea, mașinuța reintră în aceeași fugă. MIHALE, O. 524. DLRLC
    • 3.2. rar A susține ceva în mod stăruitor, a-i da zor cu ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote De-ar fi lege-n țară Să popim pe toți aceia Cari fac vinului ocară Și zoresc că-i om nebun Cine crede-n hori și-n fete, Eu pe cinstea mea vă spun... Nici de dascăl n-aș fi bun. COȘBUC, P. I 204. DLRLC
    • 3.3. (Despre acțiuni, procese etc.) A face să se desfășoare într-un ritm mai rapid (uneori nejustificat). NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.