13 definiții pentru zornăitură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZORNĂITURĂ, zornăituri, s. f. Zornăit. [Pr.: -nă-i-] – Zornăi + suf. -tură.

ZORNĂITURĂ, zornăituri, s. f. Zornăit. [Pr.: -nă-i-] – Zornăi + suf. -tură.

zornăitu sf [At: POLIZU / P: ~nă-i~ / V: (îvr) zur~ / E: zornăi + -itură] 1-2 Zăngăneală (1-2).

zornăitu s.f. Zornăit. • sil. -nă-i-. pl. -uri. /zornăi + -tură.

ZORNĂITURĂ, zornăituri, s. f. Zornăit. Zornăituri de monede. Zornăituri de pinteni.

ZORNĂITURĂ, zornăituri, s. f. Zornăit. – Din zornăi + suf. -(i)tură.

zornăitúră f., pl. ĭ. Zornăĭală, sunet zornăit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zornăitu (desp. -nă-i-) s. f., g.-d. art. zomăiturii; pl. zornăituri

zornăitu (-nă-i-) s. f., g.-d. art. zornăiturii; pl. zornăituri

zornăitu s. f., g.-d. art. zornăturii; pl. zornăituri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZORNĂITU s. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zornăială, zornăit, zuruială, zuruit, zuruitură. (~ de lanțuri.)

ZORNĂITU s. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zăngănitură, zornăială, zornăit, zuruială, zurăit, zuruitură, (rar) zornet, (reg.) zurai. (~ de lanțuri.)

Intrare: zornăitură
zornăitură substantiv feminin
  • silabație: zor-nă-i-tu-ră info
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zornăitu
  • zornăitura
plural
  • zornăituri
  • zornăiturile
genitiv-dativ singular
  • zornăituri
  • zornăiturii
plural
  • zornăituri
  • zornăiturilor
vocativ singular
plural
zurnăitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zornăitu, zornăiturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Zornăi + sufix -tură. DEX '09 DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.