opțiuni
  • info

8 definiții pentru zăcut (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂCUT2, -Ă, zăcuți, -te, adj. 1. Care a stat mult timp într-un loc; (despre apă) stătut, clocit. ♦ Putred. 2. (Rar) Care a fost bolnav (greu); care are cicatrice, urme de vărsat. Zăcută de vărsat. – V. zăcea.

zăcut2, -ă adj. 1 (despre obiecte) Care a stat mult timp într-un loc; (despre apă) care este stătută, clocită. Apele zăcute ale Mogoșoaiei (E. BAR.). ♦ (despre lemne, vreascuri etc.) Care este putred. 2 (despre oameni) Care a fost greu bolnav (de vărsat); care are cicatrice de vărsat. O soră de caritate drăguță și zăcută de vărsat (REBR.). • pl. -ți, -te. /v. zăcea.

ZĂCUT2, -Ă, zăcuți, -te, adj. 1. Care a stat mult într-un loc; (despre apă) stătut, clocit. ♦ Putred. 2. (Rar) care a fost bolnav (greu); care are cicatrice, urme de vărsat. Zăcută de vărsat. – V. zăcea.

ZĂCUT2, -Ă, zăcuți, -te, adj. 1. Care a stat mult timp într-un loc; (mai ales despre apă) stătut, bîhlit, clocit. Îl lovește din prag un miros dospit și închis de parfum prost, de săpun, de apă zăcută. C. PETRESCU, Î. II 195. Artistul meu avea odată doi cocoși, pe care-i deprinsese la beție, și încă beție de alcool, fiindcă le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. CARAGIALE; N. S. 50. ♦ Putred, putrezit. Bată-le focul vreascuri, că zăcute-s. CONTEMPORANUL, VII 490. Frunză moartă, lemn zăcut, Floricelul ce-am avut, în pămînt s-a desfăcut. BELDICEANU, P. 93. 2. Care a fost bolnav de o boală grea, mai ales de vărsat, cu urme de vărsat. Veni doctorul, însoțit de o soră de caritate drăguță și zăcută de vărsat. REBREANU, P. S. 114.

ZĂCUT2, -Ă, zăcuți, -te, adj. 1. Care a stat mult într-un loc; (despre apă) stătut, coclit. ♦ Putred. 2. (Rar) Care a fost bolnav (greu); care are cicatrice, urme de vărsat. Zăcută de vărsat (REBREANU). – V. zăcea.

ZĂCUT ~tă (~ți, ~te) (mai ales despre apă) Care stă neîmprospătat de mult timp; stătut; bâhlit. 2) (despre persoane) Care are semne de vărsat pe față; stricat de vărsat. /v. a zăcea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZĂCUT adj. v. clocit, descompus, împuțit, putred, putrezit, răsuflat, stătut, trezit.

zăcut adj. v. CLOCIT. DESCOMPUS. ÎMPUȚIT. PUTRED. PUTREZIT. RĂSUFLAT. STĂTUT. TREZIT.

Intrare: zăcut (adj.)
zăcut1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăcut
  • zăcutul
  • zăcutu‑
  • zăcută
  • zăcuta
plural
  • zăcuți
  • zăcuții
  • zăcute
  • zăcutele
genitiv-dativ singular
  • zăcut
  • zăcutului
  • zăcute
  • zăcutei
plural
  • zăcuți
  • zăcuților
  • zăcute
  • zăcutelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăcut, zăcutăadjectiv

  • 1. Care a stat mult timp într-un loc. DLRLC DEX '09
    • format_quote Artistul meu avea odată doi cocoși, pe care-i deprinsese la beție, și încă beție de alcool, fiindcă le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. CARAGIALE; N. S. 50. DLRLC
    • 1.1. (Despre apă) Care stă neîmprospătat de mult timp. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: bâhlit clocit stătut
      • format_quote Îl lovește din prag un miros dospit și închis de parfum prost, de săpun, de apă zăcută. C. PETRESCU, Î. II 195. DLRLC
    • 1.2. Putred, putrezit. DEX '09 DLRLC
      sinonime: putred putrezit
      • format_quote Bată-le focul vreascuri, că zăcute-s. CONTEMPORANUL, VII 490. DLRLC
      • format_quote Frunză moartă, lemn zăcut, Floricelul ce-am avut, în pămînt s-a desfăcut. BELDICEANU, P. 93. DLRLC
  • 2. rar Care a fost bolnav (greu); care are cicatrice, urme de vărsat. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Veni doctorul, însoțit de o soră de caritate drăguță și zăcută de vărsat. REBREANU, P. S. 114. DLRLC
etimologie:
  • vezi zăcea DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.