opțiuni
  • info

13 definiții pentru îmbulzeală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBULZEALĂ, îmbulzeli, s. f. Îngrămădire de oameni (rar, de obiecte); înghesuială; aglomerație. – Îmbulzi + suf. -eală.

ÎMBULZEALĂ, îmbulzeli, s. f. Îngrămădire de oameni (rar, de obiecte); înghesuială; aglomerație. – Îmbulzi + suf. -eală.

îmbulzeală [At: GCR. II, 22/33 / V: ~zală / Pl: ~eli / E: îmbulzi + -eală] (Ccr) Îmbulzire (1).

ÎMBULZEALĂ, (rar) îmbulzeli, s. f. (Uneori determinat prin «de lume», «de oameni») Îngrămădire mare de oameni, înghesuiți fără nici o ordine; înghesuială, îngrămădeală. În Iași, în cele trei zile ale sărbătoririi lui Cuza-vodă, a fost îmbulzeală nemaipomenită de lume. SADOVEANU, O. VI 477. Prin prăvălii e o îmbulzeală ș-o zarvă amețitoare. VLAHUȚĂ, O. A. 388. ♦ (Rar) Îngrămădire de obiecte în dezordine. Trebuia multă luare-aminte, căci noaptea era neagră și, prin îmbulzeala multor vapoare, ușor se putea întîmpla o ciocnire. DUNĂREANU, CII. 92. ♦ (Concretizat, neobișnuit) Mulțime de oameni. Îmbulzelile apropiate ascultau cu uimire și înfricoșare. SADOVEANU, F. J. 25.

ÎMBULZEALĂ ~eli f. Situație creată prin îmbulzire. /a îmbulzi + suf. ~eală

îmbulzeală f. înghesueală.

îmbulzeálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a saŭ de a se îmbulzi, aglomerațiune.

îmbulzală sf vz îmbulzeală

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmbulzeală s. f., g.-d. art. îmbulzelii; pl. îmbulzeli

îmbulzeală s. f., g.-d. art. îmbulzelii; pl. îmbulzeli

îmbulzeală s. f., g.-d. art. îmbulzelii; pl. îmbulzeli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMBULZEALĂ s. v. aglomerație, grămădeală, înghesuială, îngrămădeală, învălmășeală, (pop.) valmă, (Ban. și prin Olt., Transilv.) năloagă, (Transilv.) vlog, (înv.) glogozeală. (Era o ~ de nedescris.)

ÎMBULZEALĂ s. afluență, aflux, aglomerație, grămădeală, înghesuială, îngrămădeală, învălmășeală, (pop.) valmă, (Ban. și prin Olt., Transilv.) năloagă, (Transilv.) vlog, (înv.) glogozeală. (Era o ~ de nedescris.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbulzeală, îmbulzeli, s.f. – Înghesuială, aglomerație. – Din îmbulzi + suf. -eală (DEX, MDA).

Intrare: îmbulzeală
îmbulzeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbulzeală
  • ‑mbulzeală
  • îmbulzeala
  • ‑mbulzeala
plural
  • îmbulzeli
  • ‑mbulzeli
  • îmbulzelile
  • ‑mbulzelile
genitiv-dativ singular
  • îmbulzeli
  • ‑mbulzeli
  • îmbulzelii
  • ‑mbulzelii
plural
  • îmbulzeli
  • ‑mbulzeli
  • îmbulzelilor
  • ‑mbulzelilor
vocativ singular —
plural —
îmbulzală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbulzeală, îmbulzelisubstantiv feminin

  • 1. Îngrămădire de oameni (rar, de obiecte). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aglomerație înghesuială îngrămădire
    • format_quote În Iași, în cele trei zile ale sărbătoririi lui Cuza-vodă, a fost îmbulzeală nemaipomenită de lume. SADOVEANU, O. VI 477. DLRLC
    • format_quote Prin prăvălii e o îmbulzeală ș-o zarvă amețitoare. VLAHUȚĂ, O. A. 388. DLRLC
    • format_quote Trebuia multă luare-aminte, căci noaptea era neagră și, prin îmbulzeala multor vapoare, ușor se putea întîmpla o ciocnire. DUNĂREANU, CII. 92. DLRLC
    • 1.1. concretizat neobișnuit Mulțime de oameni. DLRLC
      • format_quote Îmbulzelile apropiate ascultau cu uimire și înfricoșare. SADOVEANU, F. J. 25. DLRLC
etimologie:
  • Îmbulzi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.