13 definiții pentru împrumuta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPRUMUTA, împrumut, vb. I. Tranz. și refl. 1. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit. 2. A adopta cuvinte, obiceiuri etc.; p. ext. a imita. – Lat. *impromutare sau din împrumut.

ÎMPRUMUTA, împrumut, vb. I. Tranz. și refl. 1. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit. 2. A adopta cuvinte, obiceiuri etc.; p. ext. a imita. – Lat. *impromutare sau din împrumut.

împrumuta [At: PSALT. 69/35 / Pzi: împrumut, (înv) ~tez / E: împrumut] 1-2 vtr (A da cuiva sau) a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit. 3-4 vtr (A da cuiva sau) a lua de la cineva o sumă de bani, urmând a fi restituită o sumă echivalentă ca valoare. 5 vt (Lin) A prelua cuvinte dintr-o altă limbă. 6 A adopta obiceiuri ale unei alte comunități. 7 (Pex) A imita.

ÎMPRUMUTA, împrumut, vb. I. Tranz. 1. (Cu un al doilea complement în cazul dativ) A da cuiva ceva sub rezerva restituirii în anumite condiții. Prietenii de la Budești îi împrumutaseră bani cu camătă. DUMITRIU, N. 267. Nu treceau două-trei zile... și se trezea la ușa ei cu Dănilă cumnată-său cerînd să-i împrumute carul. CREANGĂ, P. 38. ◊ Fig. Vorbea măsurat și rar, împrumutînd spuselor cît de neînsemnate fermecul (= farmecul) glasului său grav. M. I. CARAGIALE, C. 36. 2. (Construit cu prep. «de la») A lua de la cineva ceva sub rezerva restituirii în anumite condiții. Am împrumutat bani de la un prieten.Refl. (Popular, construit cu prep. «la») Bolta aceasta era păzită de o umbră... și s-a împrumutat la umbră cu cîteva parale. ȘEZ. I 287. ♦ (Cu privire la cuvinte, obiceiuri, idei etc.) A lua de la altul, a imita. Putem găsi și la noi subiecte de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații. KOGĂLNICEANU, S. A. 41. Nicidecum nu scade meritul unui autor dacă s-a împrumutat tot cu ceea ce i-a lipsit. BOLLIAC, O. 48.

A ÎMPRUMUTA împrumut tranz. 1) (bani sau lucruri) A da pentru un timp (cu condiția restituirii). Cât vrei să-ți împrumut? 2) (bani sau lucruri) A lua pentru un timp (cu condiția restituirii). ~ o sumă mică. 3) fig. (obiceiuri, cuvinte) A lua și a adopta de alte popoare; a importa. ~ o temă folclorică. /Din împrumut

împrumutà v. 1. a da cu condițiunea de a înapoia: a împrumuta bani; 2. a cere cu împrumut; 3. a lua dela, a trage din: florile împrumută dela soare colorile lor. [Lat. IMPROMUTARE].

APRUMUTA (PS.-SCH.) = ÎMPRUMUTA.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împrumuta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. împrumut, 2 sg. împrumuți, 3 împrumu; conj. prez. 1 sg. să împrumut, 3 să împrumute

împrumuta (a ~) vb., ind. prez. 3 împrumu

împrumuta vb., ind. prez. 1 sg. împrumut, 3 sg. și pl. împrumută; conj. prez. 3 sg. și pl. împrumute

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPRUMUTA vb. 1. v. credita. 2. a da, (înv. și reg.) a prumuta, (înv.) a aprumuta, a scumpăra. (Cât vrei să-ți ~?) 3. a se îndatora, a lua, (înv.) a se aprumuta. (S-a ~ cu o sumă mică.)

ÎMPRUMUTA vb. 1. (FIN.) a credita. (A ~ pe cineva cu suma de...) 2. a da, (înv. și reg.) a prumuta, (înv.) a aprumuta, a scumpăra. (Cît vrei să-ți ~?) 3. a se îndatora, a lua, (înv.) a se aprumuta. (S-a ~ cu o sumă mică.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

On ne prête quaux riches (fr. „Nu se împrumută decît celor avuți”) – zicală franceză, care are două sensuri: primul sens – propriu – care rezultă și din traducerea românească, și un sens figurat, care recunoaște faptul că unor oameni deosebit de înzestrați din punct de vedere intelectual le sînt atribuite calități, fapte sau expresii ieșite din comun. De exemplu, cînd sînt multe cuvinte de duh puse în seama unor oameni celebri ca Mark Twain, Bernard Shaw, Caragiale, Tristan Bernard, pentru că „on ne prête quaux riches!” FOL.

Intrare: împrumuta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împrumuta
  • ‑mprumuta
  • împrumutare
  • ‑mprumutare
  • împrumutat
  • ‑mprumutat
  • împrumutatu‑
  • ‑mprumutatu‑
  • împrumutând
  • ‑mprumutând
  • împrumutându‑
  • ‑mprumutându‑
singular plural
  • împrumu
  • ‑mprumu
  • împrumutați
  • ‑mprumutați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împrumut
  • ‑mprumut
(să)
  • împrumut
  • ‑mprumut
  • împrumutam
  • ‑mprumutam
  • împrumutai
  • ‑mprumutai
  • împrumutasem
  • ‑mprumutasem
a II-a (tu)
  • împrumuți
  • ‑mprumuți
(să)
  • împrumuți
  • ‑mprumuți
  • împrumutai
  • ‑mprumutai
  • împrumutași
  • ‑mprumutași
  • împrumutaseși
  • ‑mprumutaseși
a III-a (el, ea)
  • împrumu
  • ‑mprumu
(să)
  • împrumute
  • ‑mprumute
  • împrumuta
  • ‑mprumuta
  • împrumută
  • ‑mprumută
  • împrumutase
  • ‑mprumutase
plural I (noi)
  • împrumutăm
  • ‑mprumutăm
(să)
  • împrumutăm
  • ‑mprumutăm
  • împrumutam
  • ‑mprumutam
  • împrumutarăm
  • ‑mprumutarăm
  • împrumutaserăm
  • ‑mprumutaserăm
  • împrumutasem
  • ‑mprumutasem
a II-a (voi)
  • împrumutați
  • ‑mprumutați
(să)
  • împrumutați
  • ‑mprumutați
  • împrumutați
  • ‑mprumutați
  • împrumutarăți
  • ‑mprumutarăți
  • împrumutaserăți
  • ‑mprumutaserăți
  • împrumutaseți
  • ‑mprumutaseți
a III-a (ei, ele)
  • împrumu
  • ‑mprumu
(să)
  • împrumute
  • ‑mprumute
  • împrumutau
  • ‑mprumutau
  • împrumuta
  • ‑mprumuta
  • împrumutaseră
  • ‑mprumutaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împrumuta, împrumutverb

  • 1. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Prietenii de la Budești îi împrumutaseră bani cu camătă. DUMITRIU, N. 267. DLRLC
    • format_quote Nu treceau două-trei zile... și se trezea la ușa ei cu Dănilă cumnată-său cerînd să-i împrumute carul. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
    • format_quote figurat Vorbea măsurat și rar, împrumutînd spuselor cît de neînsemnate fermecul (= farmecul) glasului său grav. M. I. CARAGIALE, C. 36. DLRLC
    • format_quote Am împrumutat bani de la un prieten. DLRLC
    • format_quote popular Bolta aceasta era păzită de o umbră... și s-a împrumutat la umbră cu cîteva parale. ȘEZ. I 287. DLRLC
  • 2. A adopta cuvinte, obiceiuri etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: importa
    • format_quote Putem găsi și la noi subiecte de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații. KOGĂLNICEANU, S. A. 41. DLRLC
    • format_quote Nicidecum nu scade meritul unui autor dacă s-a împrumutat tot cu ceea ce i-a lipsit. BOLLIAC, O. 48. DLRLC
etimologie:
  • limba latină *impromutare DEX '09 DEX '98
  • împrumut DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.