încheiat², ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 58/1 / V: (îrg) închiet / Pl: ~ați, ~e / E: încheia] 1 (D. obiecte de îmbrăcăminte) Prins cu nasturi, copci etc. 2 (D. persoane) Cu haina, cămașa prinse în nasturi, copci etc. 3 (D. încălțăminte) Cu șireturile legate. 4 (D. părțile componente ale unui obiect) Potrivite una în alta Si: îmbinat, unit. 5 (D. bârnele sau căpriorii unei case) Potrivit unul în scobitura celuilalt. 6 (Înv; pan; d. oasele omenești) Fixat unul în altul. 7 (Reg; d. car) Construit prin punerea împreună a părților componente. 8 (Reg; d. case de lemn) Construit din bucăți confecționate. 9 (Reg; d. o cămașă) Cu bucățile cusute la un loc. 10 (Îrg; d. un câmp) Acoperit cu multă iarbă. 11 (Înv) Zidit. 12 (Înv) Plăsmuit. 13 (Fig; d. vorbire) Bine articulat. 14 (Fig; d. mase de oameni) Organizat. 15 (Reg; d. găini) Cu orificiul strâmtat când nu sunt în perioada ouatului. 16 (Reg; d. nuci) Care nu se curăță ușor. 17 (D. o acțiune, muncă etc.) Terminat. 18 (D. o perioadă de timp) Sfârșit. 19 (D. o suprafață de pământ) Delimitat. 20 (D. grămezi, coloane etc.)Terminat în vârf sau la capăt cu... 21 (Rar) Ajuns la deplină maturitate. 22 Redus la... 23 Care constă din... 24 (Jur) Hotărât printr-un act Si: determinat, fixat. 25 (Înv) Care a fost stabilit în mod definitiv. 26 (D. lucrări literare, discursuri, spectacole etc.; udp „cu”) Terminat cu... 27 (Pex) Din care s-au tras concluziile. 28 (Înv) Completat. 29 (Reg) Acoperit peste tot. 30 (D. un acord, tratat rezoluție etc.) Definitivat. 31 (D. o căsătorie) Contractată. 32 (Jur; d. o hotărâre) Luată. 33 (Jur; d. o sentință) Dată. 34 (D. un proces verbal, act oficial) Întocmit.

ÎNCHEIAT², -Ă, încheiați, -te, adj. I. 1. (Despre obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte) Cu părțile prinse, împreunate, strînse alături (în nasturi, în șireturi, în copci etc.); închis. Haină încheiată. ♦ (Despre nasturi) Trecut prin butonierele îmbrăcămintei sau încălțămintei (pentru a le încheia); (despre copci) introdus una într-alta (pentru a prinde, a împreuna părțile îmbrăcămintei). 2. (Despre scînduri, grinzi, căpriori etc.) Îmbinat, împreunat; (despre obiecte făcute din mai multe părți) cu părțile îmbinate, împreunate, fixate una în alta. Văzu un sicrinel încheiat și smolit bine, că vine pe apă. ISPIRESCU, L. 189. ◊ Fig. La Stăncuța sprîncenată Gioacă hora încheiată, Curge lumea fermecată. ALECSANDRI, P. P. 347. ♦ (Rar, despre persoane) Bine legat, voinic. Creșteau ei, din zi în zi mai încheiați și mai voinici. SADOVEANU, O. VIII 236. II. (Despre o durată de timp, o muncă, o acțiune, o operă etc.) Terminat, împlinit, întreg, deplin. Fetișcana ceea mică de șaptesprezece ani încheiați. REBREANU, R. I 128. Sînt douăzeci și șapte de ani încheiați de cînd pieri floarea Moldovei la Războieni. DELAVRANCEA, A. 9. Lupta ținu patru ceasuri încheiate. POPESCU, B. II 119. Și umblai o lună încheiată pînă să ajung. GORJAN, H. I 121.

încheiat a. 1. încopcat; 2. fig. împlinit: o săptămână încheiată ISP.

încheĭát, -ă adj. Îmbumbat, închis pin ajutoru nasturilor ș. a.: o haĭnă încheĭată. Fig. Împlinit, terminat: un an încheĭat.

închiet², ~ă a vz încheiat²

ÎNCHEIAT adj. 1. închis, (reg.) îmbumbat. (Haină ~.) 2. v. îmbinat. 3. v. isprăvit. 4. v. împlinit.

ÎNCHEIAT adj. 1. închis, (reg.) îmbumbat. (Haină ~.) 2. îmbinat. (Bîrne bine ~.) 3. gata, isprăvit, sfîrșit, terminat, (înv.) săvîrșit. (Un lucru ~.) 4. deplin, împlinit, întreg. (Zece ani ~.)

Încheiat ≠ descheiat

NIL ACTUM CREDENS, CUM QUID SUPERESSET AGENDUM (lat.) nimic (nu poate fi) considerat încheiat, câtă vreme mai rămâne ceva de făcut – Lucan, „Pharsalia”, II, 657.