opțiuni
  • info

12 definiții pentru încrezător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCREZĂTOR, -OARE, încrezători, -oare, adj. Care are încredere; credul. ♦ (Adverbial) Cu încredere. – Încrede + suf. -ător.

ÎNCREZĂTOR, -OARE, încrezători, -oare, adj. Care are încredere; credul. ♦ (Adverbial) Cu încredere. – Încrede + suf. -ător.

încrezător, ~oare [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: în- + crezător] 1-2 a Care are (prea multă) încredere Si: credul. 3 av Cu încredere.

ÎNCREZĂTOR, -OARE, încrezători, -oare, adj. (Despre oameni) Care are încredere, care se încrede lesne. (Adverbial) Zîmbea încrezător în sine. VORNIC, P. 132.

ÎNCREZĂTOR1 adv. Cu încredere. /în + crezător

ÎNCREZĂTOR2 ~oare (~ori, ~oare) 1) (despre persoane) Care se încrede în orișicine; capabil de a crede cu ușurință orice; credul; naiv. 2) Care vădește încredere. Privire ~oare. /în + crezător

încrezător a. dispus de a se încrede.

încrezătór, -oáre adj. Care se încrede, care se sprijină pe fidelitatea altuĭa.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încrezător adj. m., pl. încrezători; f. sg. și pl. încrezătoare

încrezător adj. m., pl. încrezători; f. sg. și pl. încrezătoare

încrezător adj. m., pl. încrezători; f. sg. și pl. încrezătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCREZĂTOR adj. (franțuzism) confient. (Om ~.)

ÎNCREZĂTOR adj. (franțuzism) confient. (Om ~.)

Intrare: încrezător
încrezător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încrezător
  • ‑ncrezător
  • încrezătorul
  • încrezătoru‑
  • ‑ncrezătorul
  • ‑ncrezătoru‑
  • încrezătoare
  • ‑ncrezătoare
  • încrezătoarea
  • ‑ncrezătoarea
plural
  • încrezători
  • ‑ncrezători
  • încrezătorii
  • ‑ncrezătorii
  • încrezătoare
  • ‑ncrezătoare
  • încrezătoarele
  • ‑ncrezătoarele
genitiv-dativ singular
  • încrezător
  • ‑ncrezător
  • încrezătorului
  • ‑ncrezătorului
  • încrezătoare
  • ‑ncrezătoare
  • încrezătoarei
  • ‑ncrezătoarei
plural
  • încrezători
  • ‑ncrezători
  • încrezătorilor
  • ‑ncrezătorilor
  • încrezătoare
  • ‑ncrezătoare
  • încrezătoarelor
  • ‑ncrezătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încrezător, încrezătoareadjectiv

  • 1. Care are încredere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: confient credul naiv
    • 1.1. (și) adverbial Cu încredere. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Zîmbea încrezător în sine. VORNIC, P. 132. DLRLC
etimologie:
  • Încrede + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.