opțiuni
  • info

12 definiții pentru îndrăgosti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDRĂGOSTI, îndrăgostesc, vb. IV. Refl. A prinde dragoste de cineva, a începe să iubească pe cineva; a se amoreza, a se înamora. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A iubi pe cineva. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se iubi. – În + dragoste.

ÎNDRĂGOSTI, îndrăgostesc, vb. IV. Refl. A prinde dragoste de cineva, a începe să iubească pe cineva; a se amoreza, a se înamora. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A iubi pe cineva. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se iubi. – În + dragoste.

îndrăgosti [At: ISPIRESCU, L. 184 / Pzi: -tesc / E: în- + dragoste] 1 vr A începe să iubească pe cineva Si: a se amoreza, a se înamora, (înv) a se îndrăguli. 2 vt (Nob) A iubi pe cineva. 3 vrr (Pop) A se iubi.

ÎNDRĂGOSTI, îndrăgostesc, vb. IV. Refl. A prinde dragoste de cineva, a începe să iubești pe cineva; a se amoreza. Se îndrăgosti de cea mai mică. RETEGANUL, P. II 23. Zîna munților... se îndrăgostise de frumusețea lui. ISPIRESCU, L. 184. ◊ (Rar, determinarea este introdusă prin prep. «cu») Feciorul de împărat este îndrăgostit cu o zînă. ISPIRESCU, L. 186. Cu toți să mă-ndrăgostesc. TEODORESCU, P. P. 343. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A iubi, a îndrăgi. Îndrăgostesc De-nnebunesc Pe Rada. MACEDONSKi, O. I 35. Visul să mi se-mplinească, Puica să mă-ndrăgostească. TEODORESCU, P. P. 305.

A ÎNDRĂGOSTI ~esc tranz. rar A face să se îndrăgostească. /în + dragoste

A SE ÎNDRĂGOSTI mă ~esc intranz. A prinde dragoste (față de o persoană de sex opus); a se înamora; a se amoreza. ~ de cineva. /în + dragoste

îndrăgostì v. a prinde dragoste.

îndrăgostésc (mă) v. refl. Mă înamorez, prind dragoste: s’aŭ îndrăgostit unu de altu. – Rar și îndrăgulesc (Pan).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îndrăgosti (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă îndrăgostesc, 3 sg. se îndrăgostește, imperf. 1 sg. mă îndrăgosteam; conj. prez. 1 sg. să mă îndrăgostesc, 3 să se îndrăgostească; imper. 2 sg. afirm. îndrăgostește-te; ger. îndrăgostindu-mă

îndrăgosti (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se îndrăgostește, imperf. 3 sg. se îndrăgostea; conj. prez. 3 să se îndrăgostească

îndrăgosti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndrăgostesc, imperf. 3 sg. îndrăgostea; conj. prez. 3 sg. și pl. îndrăgostească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNDRĂGOSTI vb. a se amoreza, (livr.) a se înamora.

ÎNDRĂGOSTI vb. a se amoreza, (livr.) a se înamora.

Intrare: îndrăgosti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îndrăgosti
  • ‑ndrăgosti
  • îndrăgostire
  • ‑ndrăgostire
  • îndrăgostit
  • ‑ndrăgostit
  • îndrăgostitu‑
  • ‑ndrăgostitu‑
  • îndrăgostind
  • ‑ndrăgostind
  • îndrăgostindu‑
  • ‑ndrăgostindu‑
 singular plural
  • îndrăgostește
  • ‑ndrăgostește
  • îndrăgostiți
  • ‑ndrăgostiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îndrăgostesc
  • ‑ndrăgostesc
 (să)
  • îndrăgostesc
  • ‑ndrăgostesc
  • îndrăgosteam
  • ‑ndrăgosteam
  • îndrăgostii
  • ‑ndrăgostii
  • îndrăgostisem
  • ‑ndrăgostisem
a II-a (tu)
  • îndrăgostești
  • ‑ndrăgostești
 (să)
  • îndrăgostești
  • ‑ndrăgostești
  • îndrăgosteai
  • ‑ndrăgosteai
  • îndrăgostiși
  • ‑ndrăgostiși
  • îndrăgostiseși
  • ‑ndrăgostiseși
a III-a (el, ea)
  • îndrăgostește
  • ‑ndrăgostește
 (să)
  • îndrăgostească
  • ‑ndrăgostească
  • îndrăgostea
  • ‑ndrăgostea
  • îndrăgosti
  • ‑ndrăgosti
  • îndrăgostise
  • ‑ndrăgostise
plural I (noi)
  • îndrăgostim
  • ‑ndrăgostim
 (să)
  • îndrăgostim
  • ‑ndrăgostim
  • îndrăgosteam
  • ‑ndrăgosteam
  • îndrăgostirăm
  • ‑ndrăgostirăm
  • îndrăgostiserăm
  • ‑ndrăgostiserăm
  • îndrăgostisem
  • ‑ndrăgostisem
a II-a (voi)
  • îndrăgostiți
  • ‑ndrăgostiți
 (să)
  • îndrăgostiți
  • ‑ndrăgostiți
  • îndrăgosteați
  • ‑ndrăgosteați
  • îndrăgostirăți
  • ‑ndrăgostirăți
  • îndrăgostiserăți
  • ‑ndrăgostiserăți
  • îndrăgostiseți
  • ‑ndrăgostiseți
a III-a (ei, ele)
  • îndrăgostesc
  • ‑ndrăgostesc
 (să)
  • îndrăgostească
  • ‑ndrăgostească
  • îndrăgosteau
  • ‑ndrăgosteau
  • îndrăgostiră
  • ‑ndrăgostiră
  • îndrăgostiseră
  • ‑ndrăgostiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndrăgosti, îndrăgostescverb

  • 1. A prinde dragoste de cineva, a începe să iubească pe cineva; a se amoreza, a se înamora. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amoreza înamora
    • format_quote Se îndrăgosti de cea mai mică. RETEGANUL, P. II 23. DLRLC
    • format_quote Zîna munților... se îndrăgostise de frumusețea lui. ISPIRESCU, L. 184. DLRLC
    • format_quote Feciorul de împărat este îndrăgostit cu o zînă. ISPIRESCU, L. 186. DLRLC
    • format_quote Cu toți să mă-ndrăgostesc. TEODORESCU, P. P. 343. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv neobișnuit A iubi pe cineva. DEX '09 DLRLC
      sinonime: iubi îndrăgi
      • format_quote Îndrăgostesc De-nnebunesc Pe Rada. MACEDONSKi, O. I 35. DLRLC
      • format_quote Visul să mi se-mplinească, Puica să mă-ndrăgostească. TEODORESCU, P. P. 305. DLRLC
    • 1.2. reflexiv reciproc popular A se iubi. DEX '09 DEX '98
      sinonime: iubi
etimologie:
  • În + dragoste DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.