opțiuni
  • info

13 definiții pentru înfruntare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFRUNTARE, înfruntări, s. f. Acțiunea de a (se) înfrunta și rezultatul ei. 1. Mustrare, dojană aspră; p. ext. jignire, insultă. 2. Rezistență hotărâtă; opunere îndrăzneață. ♦ Conflict, ciocnire. – V. înfrunta.

înfruntare sf [At: COD. VOR. 110/7 / Pl: ~tări / E: înfrunta] 1 (Îrg) Reproș. 2 (Îrg) Dezaprobare. 3 (Îrg) Mustrare cu asprime Si: înfruntat1 (3). 4 (Îrg; pex) Batjocorire. 5 (Înv; nob) Convingere a unei persoane prin mustrări să adopte o atitudine, să acționeze într-un anumit mod etc. Si: înfruntat1 (5). 6 (Înv) Rușinare. 7 Împotrivire cu curaj Si: înfruntat1 (7). 8 Întâmpinare cu tărie a unei amenințări, a unei provocări Si: înfruntat1 (8). 9 Insultă publică Si: înfruntat1 (9). 10 Schimb aprins de cuvinte Si: înfruntat1 (10).

ÎNFRUNTARE, înfruntări, s. f. Acțiunea de a înfrunta și rezultatul ei. 1. Mustrare, dojană aspră; p. ext. jignire, insultă. 2. Rezistență hotărâtă; opunere îndrăzneață. ♦ Conflict, ciocnire. – V. înfrunta.

ÎNFRUNTARE, înfruntări, s. f. Acțiunea de a (se) înfrunta. 1. Rezistență hotărîtă, opunere îndrăzneață. Viața lui Gheorghe Dima și-a aflat rost pentru o vreme în înfruntarea nestăvilitei vieți a apelor Siretului. GALAN, Z. R. 45. ♦ Conflict, luptă, ciocnire. În înfruntarea dintre Sanda și Ciortanul se înfruntă două principii educative. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/4. 2. Mustrare, dojană, dezaprobare; p. ext. jignire, ofensă, insultă. Pentru Pirgu, care se credea neîntrecut... nu se putea înfruntare mai sîngeroasă. M. I. CARAGIALE, C. 16. Înghițind înfruntarea, nu zise nimic și plecă. ISPIRESCU, L. 185.

înfruntare f. 1. mustrare severă; 2. afront, insultă publică.

înfruntáre f., pl. ărĭ. Mustrare. Afront. Sfidare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfruntare s. f., g.-d. art. înfruntării; pl. înfruntări

înfruntare s. f., g.-d. art. înfruntării; pl. înfruntări

înfruntare s. f., g.-d. art. înfruntării; pl. înfruntări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFRUNTARE s. 1. sfidare, (rar) sfruntare. (~ cuiva.) 2. v. încăierare.

ÎNFRUNTARE s. v. admonestare, afront, bătălie, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, injurie, insultă, jignire, luptă, morală, mustrare, observație, ocară, ofensă, reproș, rușine, umilință.

ÎNFRUNTARE s. 1. sfidare, (rar) sfruntare. (~ cuiva.) 2. încăierare, (înv. și reg.) război, (fig.) ciocnire. (O ~ între forțe armate dușmane.)

înfruntare s. v. ADMONESTARE. AFRONT. CEARTĂ. CERTARE. DOJANĂ. DOJENIRE. IMPUTARE. INJURIE. INSULTĂ. JIGNIRE. MORALĂ. MUSTRARE. OBSERVAȚIE. OCARĂ. OFENSĂ. REPROȘ. RUȘINE. UMILINȚĂ.

Intrare: înfruntare
înfruntare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfruntare
  • ‑nfruntare
  • înfruntarea
  • ‑nfruntarea
plural
  • înfruntări
  • ‑nfruntări
  • înfruntările
  • ‑nfruntările
genitiv-dativ singular
  • înfruntări
  • ‑nfruntări
  • înfruntării
  • ‑nfruntării
plural
  • înfruntări
  • ‑nfruntări
  • înfruntărilor
  • ‑nfruntărilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfruntare, înfruntărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) înfrunta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Mustrare, dojană aspră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: dezaprobare dojană mustrare
      • format_quote Înghițind înfruntarea, nu zise nimic și plecă. ISPIRESCU, L. 185. DLRLC
      • 1.1.1. prin extensiune Insultă, jignire, ofensă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: insultă jignire ofensă
        • format_quote Pentru Pirgu, care se credea neîntrecut... nu se putea înfruntare mai sîngeroasă. M. I. CARAGIALE, C. 16. DLRLC
    • 1.2. Rezistență hotărâtă; opunere îndrăzneață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: opunere rezistență
      • format_quote Viața lui Gheorghe Dima și-a aflat rost pentru o vreme în înfruntarea nestăvilitei vieți a apelor Siretului. GALAN, Z. R. 45. DLRLC
      • 1.2.1. Ciocnire, conflict, luptă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        sinonime: ciocnire conflict luptă
        • format_quote În înfruntarea dintre Sanda și Ciortanul se înfruntă două principii educative. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 2/4. DLRLC
etimologie:
  • vezi înfrunta DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.