10 definiții pentru înfundare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFUNDARE s. f. Acțiunea de a (se) înfunda; astupare, înfundat1; astupat1. – V. înfunda.

înfundare sf [At: BIANU, D. S., ap. BARCIANU 382 / Pl: ~dări / E: înfunda] 1 Punere a fundului la un butoi, la o putină etc. Si: înfundat1 (1). 2 Astupare completă a unui orificiu, a unei deschizături, a unei conducte, a unui șanț etc Si: înfundat1 (2). 3 (Fig) Înăbușire. 4 Îndesare. 5 (Pgn) Umplere. 6 (Buc) Săturare. 7 (Buc) Ghiftuire. 8 (Reg; ccr) Umplere a unei sobe cu lemne Si: înfundat1 (8). 9 (Reg) Copleșire (numeric sau prin volum) Si: înfundat1 (9). 10 (Fig) Oprire a unei acțiuni, a unui act etc. Si: înfundat1 (10). 11 (Reg) Coasere împreună a două laturi ale unei cămăși Si: înfundat1 (11). 12 Oprire a unui drum, a unei suprafețe etc. Si: înfundat1 (12). 13 (Fig) Dispariție în depărtare Si: înfundat1 (13). 14 Încuibare. 15 Cufundare. 16 Închidere. 17 Rătăcire. 18 (Înv) Ascundere. 19 (Reg) Transpirație. 20 (Fam) Prindere a cuiva la strâmtoare Si: înfundat1 (20). 21 (Fam) Prindere a cuiva cu minciuna Si: înfundat1 (21). 22 Introducere a unui obiect undeva la fund, în adâncime Si: înfundat1 (22). 23 Fixare pe cap a unei căciuli, a unei pălării Si: înfundat1 (23). 24 Ajungere într-o situație insolubilă Si: înfundat1 (24).

ÎNFUNDARE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) înfunda; astupare, înfundat1; astupat1. – V. înfunda.

ÎNFUNDARE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) înfunda; astupare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfundare s. f., g.-d. art. înfundării

înfundare s. f., g.-d. art. înfundării

înfundare s. f., g.-d. art. înfundării

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFUNDARE s. I. 1. v. obturație. 2. v. obliterație. II. 1. v. îndesare. 2. v. afundare.

ÎNFUNDARE s. I. 1. astupare, astupat, închidere, obturare, obturație. (~ unui canal, unei conducte.) 2. (MED.) astupare, obliterare, obliterație, obstrucție, ocluziune. (~ ureterului.) II. 1. îndesare. (~ căciulii pe cap.) 2. adîncire, afundare, cufundare, scufundare. (~ picioarelor în zăpadă.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎNFUNDARE mișcare pe verticală a unei aeronave, a cărei portanțe scade sub valoarea greutății proprii. Înfundarea are loc când viteza aeronavei scade mult (în cazul opririi motorului sau a motoarelor când densitatea aerului scade brusc, când incidența aripii crește prea mult). Viteza de înfundare este componenta verticală a unui planor care coboară.

Intrare: înfundare
înfundare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfundare
  • ‑nfundare
  • înfundarea
  • ‑nfundarea
plural
  • înfundări
  • ‑nfundări
  • înfundările
  • ‑nfundările
genitiv-dativ singular
  • înfundări
  • ‑nfundări
  • înfundării
  • ‑nfundării
plural
  • înfundări
  • ‑nfundări
  • înfundărilor
  • ‑nfundărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfundare, înfundărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi înfunda DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.