14 definiții pentru îngrozi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGROZI, îngrozesc, vb. IV. Tranz. și refl. A produce sau a simți spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. – În + groază.

ÎNGROZI, îngrozesc, vb. IV. Tranz. și refl. A produce sau a simți spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. – În + groază.

îngrozi [At: COD. VOR. 120/13 / V: (înv) ~glo~, ~zî / Pzi: ~zesc / E: în- + groază] 1-2 vtr (A produce cuiva sau) a simți spaimă, groază Si: a (se) înfricoșa, a (se) înspăimânta, a (se) speria. 3 vt (Înv) A amenința.

ÎNGROZI, îngrozesc, vb. IV. Refl. A se înspăimînta, a se înfricoșa. Mă îngrozesc de moarte. BARANGA, V. A. 10. Ei se îngroziseră de la o vreme de-atîtea cheltuiele. SBIERA, P. 139. Cum văzu pe balaor că vine cu o falcă în cer și cu alta în pămînt drept spre el, în loc d-a se îngrozi... se repezi la dînsul și cu o lovitură de paloș îi reteză capul. POPESCU, B. II 18. ◊ (Cu complement intern) Ștefan-vodă d-auzea, De groază se îngrozea. TEODORESCU, P. P. 503. ♦ Tranz. A speria pe cineva, a băga groaza în cineva. M-am speriat degeaba. Vezi, cum te îngrozește un lucru de nimica! MIRONESCU, S. A. 103. Pe Gheorghe îl îngrozi figura amicului său. VLAHUȚĂ, O. A. I 129. Suleiman... îngrozise creștinătatea cu armele sale. NEGRUZZI, S. I 201.

A ÎNGROZI ~esc tranz. A face să se îngrozească. /în + groază

A SE ÎNGROZI mă ~esc intranz. A fi cuprins de groază; a se înspăimânta tare. /în + groază

îngrozì v. 1. a insufla groază, a înspăimânta; 2. a se speria tare.

îngrozésc v. tr. (d. groază saŭ vsl. groziti, a amenința). Inspir groază, înspăimînt. V. refl. Simt groază, mă înspăimînt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngrozi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrozesc, 3 sg. îngrozește, imperf. 1 îngrozeam; conj. prez. 1 sg. să îngrozesc, 3 să îngrozească

îngrozi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrozesc, imperf. 3 sg. îngrozea; conj. prez. 3 îngrozească

îngrozi vb., ind. prez.1 sg. și 3 pl. îngrozesc, imperf. 3 sg. îngrozea; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrozească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGROZI vb. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoșa, a se înspăimânta, a tremura, a se zgudui, (înv. și pop.) a se spăimânta, (înv. și reg.) a se spăima, (reg.) a se înfrica, a se scârbi, (înv.) a se mira, (înv., în Mold.) a se oțărî, (reg. fig.) a se teși, (înv. fig.) a se încreți. (S-a ~ la auzul acestei vești.)

ÎNGROZI vb. a se cutremura, a se încrîncena, a se înfiora, a se înfricoșa, a se înspăimînta, a tremura, a se zgudui, (înv. și pop.) a se spăimînta, (înv. și reg.) a se spăima, (reg.) a se înfrica, a se scîrbi, (înv.) a se mira, (înv., în Mold.) a se oțărî, (reg. fig.) a se teși, (înv. fig.) a se încreți. (S-a ~ la auzul acestei vești.)

Intrare: îngrozi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngrozi
  • ‑ngrozi
  • îngrozire
  • ‑ngrozire
  • îngrozit
  • ‑ngrozit
  • îngrozitu‑
  • ‑ngrozitu‑
  • îngrozind
  • ‑ngrozind
  • îngrozindu‑
  • ‑ngrozindu‑
singular plural
  • îngrozește
  • ‑ngrozește
  • îngroziți
  • ‑ngroziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngrozesc
  • ‑ngrozesc
(să)
  • îngrozesc
  • ‑ngrozesc
  • îngrozeam
  • ‑ngrozeam
  • îngrozii
  • ‑ngrozii
  • îngrozisem
  • ‑ngrozisem
a II-a (tu)
  • îngrozești
  • ‑ngrozești
(să)
  • îngrozești
  • ‑ngrozești
  • îngrozeai
  • ‑ngrozeai
  • îngroziși
  • ‑ngroziși
  • îngroziseși
  • ‑ngroziseși
a III-a (el, ea)
  • îngrozește
  • ‑ngrozește
(să)
  • îngrozească
  • ‑ngrozească
  • îngrozea
  • ‑ngrozea
  • îngrozi
  • ‑ngrozi
  • îngrozise
  • ‑ngrozise
plural I (noi)
  • îngrozim
  • ‑ngrozim
(să)
  • îngrozim
  • ‑ngrozim
  • îngrozeam
  • ‑ngrozeam
  • îngrozirăm
  • ‑ngrozirăm
  • îngroziserăm
  • ‑ngroziserăm
  • îngrozisem
  • ‑ngrozisem
a II-a (voi)
  • îngroziți
  • ‑ngroziți
(să)
  • îngroziți
  • ‑ngroziți
  • îngrozeați
  • ‑ngrozeați
  • îngrozirăți
  • ‑ngrozirăți
  • îngroziserăți
  • ‑ngroziserăți
  • îngroziseți
  • ‑ngroziseți
a III-a (ei, ele)
  • îngrozesc
  • ‑ngrozesc
(să)
  • îngrozească
  • ‑ngrozească
  • îngrozeau
  • ‑ngrozeau
  • îngrozi
  • ‑ngrozi
  • îngroziseră
  • ‑ngroziseră
înglozi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
îngrozî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngrozi, îngrozescverb

  • 1. A produce sau a simți spaimă, groază; a (se) înspăimânta, a (se) înfricoșa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mă îngrozesc de moarte. BARANGA, V. A. 10. DLRLC
    • format_quote Ei se îngroziseră de la o vreme de-atîtea cheltuiele. SBIERA, P. 139. DLRLC
    • format_quote Cum văzu pe balaor că vine cu o falcă în cer și cu alta în pămînt drept spre el, în loc d-a se îngrozi... se repezi la dînsul și cu o lovitură de paloș îi reteză capul. POPESCU, B. II 18. DLRLC
    • format_quote Ștefan-vodă d-auzea, De groază se îngrozea. TEODORESCU, P. P. 503. DLRLC
    • format_quote M-am speriat degeaba. Vezi, cum te îngrozește un lucru de nimica! MIRONESCU, S. A. 103. DLRLC
    • format_quote Pe Gheorghe îl îngrozi figura amicului său. VLAHUȚĂ, O. A. I 129. DLRLC
    • format_quote Suleiman... îngrozise creștinătatea cu armele sale. NEGRUZZI, S. I 201. DLRLC
etimologie:
  • În + groază DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.