O definiție pentru înhăitare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înhăitare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: înhăita] 1 (Dep) Întovărășire cu unul sau mai mulți derbedei Si: înhăitat1 (1). 2 (Dep) Concubinaj. 3-4 (Pfm) Asociere în vederea unei acțiuni comune reprobabile Si: înhăitat1 (3-4). 5 (Reg) Înconjurare a cuiva Si: înhăitat1 (5).

Intrare: înhăitare
înhăitare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înhăitare
  • ‑nhăitare
  • înhăitarea
  • ‑nhăitarea
plural
  • înhăitări
  • ‑nhăitări
  • înhăitările
  • ‑nhăitările
genitiv-dativ singular
  • înhăitări
  • ‑nhăitări
  • înhăitării
  • ‑nhăitării
plural
  • înhăitări
  • ‑nhăitări
  • înhăitărilor
  • ‑nhăitărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)