16 definiții pentru însumat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

însumat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: însuma] 1 Totalizat. 2 Care este cuprins în ceva. 3 (Mil; înv) Înrolat.

însumat1 sn [At: DA ms / Pl: -uri / E: însuma] 1 Totalizare. 2 Cuprindere. 3 (Mil; Înv) Înrolare.

ÎNSUMA, însumez, vb. I. Tranz. A aduna laolaltă, a totaliza, a cuprinde. – În + sumă.

ÎNSUMA, însumez, vb. I. Tranz. A aduna laolaltă, a totaliza, a cuprinde. – În + sumă.

însuma [At: I. VĂCĂRESCUL, P. 44/7 / Pzi: ~mez, (rar) însum / E: în- + sumă] 1-2 vtr A (se) face totalul Cf a totaliza. 3 vt A cuprinde. 4 vt (Mil; înv) A înrola.

ÎNSUMA, însumez, vb. I. Tranz. A aduna laolaltă, a totaliza, a conține, a cuprinde. Orice operă poetică însumează o serie de particularități stilistice.Țăranii muncitori cu gospodării individuale au primit cu titlu definitiv terenuri agricole, rezerve de stat, însumînd o suprafață de 65000 ha, iar 93000 ha sînt în curs de predare. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2893.

ÎNSUMA vb. I. tr. A totaliza, a cuprinde. [Cf. fr. sommer].

ÎNSUMA vb. tr. a totaliza, a cuprinde, a îngloba. (după fr. sommer)

A ÎNSUMA ~ez tranz. (elemente de același tip) A include în sine; a cuprinde; a întruni; a îngloba; a comporta; a conține. /în + sumă

însumà v: 1. a face suma sau totalul; 2 a înrola.

însuméz v. tr. (în și sumă). Bag în sumă, pun la un loc cu alțiĭ: a însuma un soldat într’un regiment. (V. încorporez). Formez (constituĭ) suma de: acestea însumează multe miĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

însuma (a ~) vb., ind. prez. 3 însumea

însuma vb., ind. prez. 1 sg. însumez, 3 sg. și pl. însumea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNSUMA vb. 1. a totaliza. (Ele ~ laolaltă...) 2. a cumula. (~ următoarele însușiri...) 3. a întruni, (rar) a împreuna. (~ autoritatea juridică și politică.)

ÎNSUMA vb. 1. a totaliza. (Ele ~ laolaltă...) 2. a cumula. (~ următoarele însușiri...) 3. a întruni, (rar) a împreuna. (~ autoritatea juridică și politică.)

Intrare: însumat
însumat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însumat
  • ‑nsumat
  • însumatul
  • însumatu‑
  • ‑nsumatul
  • ‑nsumatu‑
  • însuma
  • ‑nsuma
  • însumata
  • ‑nsumata
plural
  • însumați
  • ‑nsumați
  • însumații
  • ‑nsumații
  • însumate
  • ‑nsumate
  • însumatele
  • ‑nsumatele
genitiv-dativ singular
  • însumat
  • ‑nsumat
  • însumatului
  • ‑nsumatului
  • însumate
  • ‑nsumate
  • însumatei
  • ‑nsumatei
plural
  • însumați
  • ‑nsumați
  • însumaților
  • ‑nsumaților
  • însumate
  • ‑nsumate
  • însumatelor
  • ‑nsumatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

însuma, însumezverb

  • 1. A aduna laolaltă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Orice operă poetică însumează o serie de particularități stilistice. DLRLC
    • format_quote Țăranii muncitori cu gospodării individuale au primit cu titlu definitiv terenuri agricole, rezerve de stat, însumînd o suprafață de 65000 ha, iar 93000 ha sînt în curs de predare. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2893. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.