8 definiții pentru întrebuințat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTREBUINȚAT, -Ă, întrebuințați, -te, adj. De care s-a făcut (mult) uz; care a fost folosit; uzat, purtat2. [Pr.: -bu-i-] – V. întrebuința.
întrebuințat, ~ă [At: PRAVILA (1814), 143/19 / V: (înv) ~țit2 / Pl: ~ați, ~e / E: întrebuința] 1 a De care s-a făcut uz Si: folosit, utilizat. 2 a Care a fost folosit prea mult. 3 sm (Înv; cdp fr) Funcționar. 4 sm (Jur; înv) Beneficiar. 5 a (Sst) Strâmtorat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTREBUINȚAT, -Ă, întrebuințați, -te, adj. De care s-a făcut (mult) uz; care a fost folosit; uzat, purtat2. – V. întrebuința.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNTREBUINȚAT, -Ă, întrebuințați, -te, adj. De care s-a făcut uz; folosit, utilizat, uzat. Unelte noi și unelte întrebuințate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
întrebuințit, ~ă a vz întrebuințat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNTREBUINȚAT adj. v. folosit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTREBUINȚAT adj. folosit, uzitat. (Care este formula ~ ?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
întrebuințat, întrebuințați, s.m. (înv.) funcționar, împiegat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
întrebuințat, întrebuințatăadjectiv
-
- Unelte noi și unelte întrebuințate. DLRLC
-
etimologie:
- întrebuința DEX '09 DEX '98