opțiuni
  • info

7 definiții pentru înverzit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVERZIT, -Ă, înverziți, -te, adj. (Despre copaci, frunze etc.) Care a devenit verde; (despre locuri, câmpuri etc.) acoperit cu verdeață. – V. înverzi.

ÎNVERZIT, -Ă, înverziți, -te, adj. (Despre copaci, frunze etc.) Care a devenit verde; (despre locuri, câmpuri etc.) acoperit cu verdeață. – V. înverzi.

înverzit1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înverzi] 1-6 Înverzire (1-6).

înverzit2, ~ă a [At: BĂRAC, A. 11 / Pl: ~iți, ~e / E: înverzi] 1 Colorat în verde. 2-3 (Pătat sau) murdărit cu verde. 4 (D. copaci) Care a devenit verde. 5 (D. locuri, câmpuri etc.) Acoperit cu verdeață. 6 (Fig; d oameni) Devenit palid de frică, furie, mânie etc.

ÎNVERZIT, -Ă, înverziți, -te, adj. (Despre copaci, frunze, iarbă etc.) Devenit verde; (despre un loc, un cîmp etc.) acoperit cu verdeață. Asculta-vom de pe rîpele înverzite ale lacului celor patru cantoane voiosul și semețul cîntic al plăieșului elvețian. ODOBESCU, S. III 80. Cetatea... rămase singură pe culmea înverzită. NEGRUZZI, S. I 175. Dă, bade, tot prin grădină, Că nu-i găsi neam de tină, Ci tot iarbă înverzită, Pentru tine încolțită. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 406.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înverzit adj. m., pl. înverziți; f. sg. înverzită, pl. înverzite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVERZIT adj. înfrunzit. (Copaci ~ți.)

ÎNVERZIT adj. înfrunzit. (Copaci ~.)

Intrare: înverzit
înverzit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înverzit
  • ‑nverzit
  • înverzitul
  • înverzitu‑
  • ‑nverzitul
  • ‑nverzitu‑
  • înverzită
  • ‑nverzită
  • înverzita
  • ‑nverzita
plural
  • înverziți
  • ‑nverziți
  • înverziții
  • ‑nverziții
  • înverzite
  • ‑nverzite
  • înverzitele
  • ‑nverzitele
genitiv-dativ singular
  • înverzit
  • ‑nverzit
  • înverzitului
  • ‑nverzitului
  • înverzite
  • ‑nverzite
  • înverzitei
  • ‑nverzitei
plural
  • înverziți
  • ‑nverziți
  • înverziților
  • ‑nverziților
  • înverzite
  • ‑nverzite
  • înverzitelor
  • ‑nverzitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înverzit, înverzităadjectiv

  • 1. (Despre copaci, frunze etc.) Care a devenit verde; (despre locuri, câmpuri etc.) acoperit cu verdeață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Asculta-vom de pe rîpele înverzite ale lacului celor patru cantoane voiosul și semețul cîntic al plăieșului elvețian. ODOBESCU, S. III 80. DLRLC
    • format_quote Cetatea... rămase singură pe culmea înverzită. NEGRUZZI, S. I 175. DLRLC
    • format_quote Dă, bade, tot prin grădină, Că nu-i găsi neam de tină, Ci tot iarbă înverzită, Pentru tine încolțită. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 406. DLRLC
etimologie:
  • vezi înverzi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.