13 definiții pentru învăluit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVĂLUIT, -Ă, învăluiți, -te, adj. 1. Înfășurat, învelit2, acoperit; fig. (despre voci, sunete etc.) voalat. 2. Încercuit, înconjurat, împresurat. ♦ Fig. Copleșit (de griji); absorbit (de treburi), foarte ocupat. – V. învălui.

ÎNVĂLUIT, -Ă, învăluiți, -te, adj. 1. Înfășurat, învelit2, acoperit; fig. (despre voci, sunete etc.) voalat. 2. Încercuit, înconjurat, împresurat. ♦ Fig. Copleșit (de griji); absorbit (de treburi), foarte ocupat. – V. învălui.

învăluit, ~ă a [At: (a. 1764) URICARIUL, I, 308 / Pl: ~iți, ~e / E: învălui] 1 (D. valuri, mare, nori) învolburat. 2 Încolăcit. 3 (Fig; include ideea unei acțiuni) Încercuit. 4 Confundat. 5 (D. cereale) Culcat la pământ. 6 (Udp „cu”, „în”) Care este acoperit, îmbrăcat Si: înfășurat2, învelit2. 7 (Pex) Ascuns2. 8 Cuprins cu privirea. 9 Împresurat din toate părțile. 10 (Fig) Copleșit de griji, de durere etc. 11 (Fig) Absorbit de treburi, de afaceri etc. 12 Tulburat. 13 Persecutat. 14 Necăjit. 15-16 (D. foc) Care (arde sau) a fost făcut să ardă mocnit Si: micșorat. 17 (Fig; d. sunete, voci etc.) Voalat.

ÎNVĂLUIT, -Ă, învăluiți, -te, adj. Înfășurat, învelit, acoperit. (Fig.) Glasu-i era cald și învăluit, umbrit parcă de păreri de rău. SADOVEANU, O. I 536.

învăluit a. fig. necăjit, turmentat.

învăluì v. 1. a înveli; 2. fig. a jigni, a face neajunsuri. [V. val (de pânză, de mare)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

învăluit adj. m., pl. învăluiți; f. sg. învăluită, pl. învăluite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVĂLUIT adj. v. acoperit, înfășurat, învelit.

ÎNVĂLUIT adj. încercuit, înconjurat. (Cetate ~.)

învăluit adj. v. ACOPERIT. ÎNFĂȘURAT. ÎNVELIT.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

învăluit, învăluită, adj. (reg.) 1. necăjit. 2. turmentat, amețit.

învăluit, -ă, învăluiți, -te, adj. – 1. Amestecat. 2. Acoperit: „Nici amu nu mi-i urâtă, / Numa că mi-nvăluită / Ca tărâțele pă sită” (Țiplea, 1906). 3. Foarte ocupat cu o problemă (Grad, 2000; Săcel). – Din învălui (DEX, MDA).

învăluit, -ă, adj. – 1. Amestecat. 2. Acoperit: „Nici amu nu mi-i urâtă, / Numa că mi-nvăluită / Ca tărâțele pă sită” (Țiplea 1906). – Din învălui „a acoperi” (< val, văl) + -it.

Intrare: învăluit
învăluit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învăluit
  • ‑nvăluit
  • învăluitul
  • învăluitu‑
  • ‑nvăluitul
  • ‑nvăluitu‑
  • învălui
  • ‑nvălui
  • învăluita
  • ‑nvăluita
plural
  • învăluiți
  • ‑nvăluiți
  • învăluiții
  • ‑nvăluiții
  • învăluite
  • ‑nvăluite
  • învăluitele
  • ‑nvăluitele
genitiv-dativ singular
  • învăluit
  • ‑nvăluit
  • învăluitului
  • ‑nvăluitului
  • învăluite
  • ‑nvăluite
  • învăluitei
  • ‑nvăluitei
plural
  • învăluiți
  • ‑nvăluiți
  • învăluiților
  • ‑nvăluiților
  • învăluite
  • ‑nvăluite
  • învăluitelor
  • ‑nvăluitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învăluit, învăluiadjectiv

etimologie:
  • vezi învălui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.