11 definiții pentru șoiman (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOIMAN, -Ă, șoimani, -e, s. m., s. f. pl., adj. 1. S. m. (Omit.) Șoim (1). 2. S. m. Persoană curajoasă, vitează, mândră, semeață; șoim (2). 3. S. m. (Pop.) Cal sprinten, aprig; șoim (3). 4. S. f. pl. art. (în mitol. pop.) Iele. 5. Adj. (Pop.) Strașnic, minunat, extraordinar. – Șoim + suf. -an.

șoiman, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 214 / Pl: ~i, ~e / E: șoim + -an] 1-10 sm (Orn; pop; șdp) Șoim (1-5) (mare). 11-12 sm (Pop; fig; șîsde munte) Șoim (6-7). 13 sm (Pop; fig) Șoim (9). 14 a (Pop) Groaznic (2). 15 a (Pop) Minunat. 16 sfa (Mtp; Mun) Ploaie considerată ca forță supranaturală. 17 sf (Mtp; euf; mpl; șîs fată ~ă) Ființă supranaturală căreia i se atribuie puteri nefaste Si: iele, (pop) șoimancă, șoime, șoimele. 18 sf (Reg; îe) A fi luat de ~e A suferi de apoplexie. 19 sf (Reg; îae) A înnebuni. 20 sf (Olt; îe) A cânta ca -ele A cânta frumos. 21 sf (Olt) Pocitură. 22 sfa (Iht; Mun) Știucă1 (1) (Esox lucius).

ȘOIMAN, -Ă, șoimani, -e, s. m., s. f. pl., adj. 1. S. m. (Ornit.) Șoim (1). 2. S. m. Persoană curajoasă, vitează, mândră, semeață; șoim (2). 3. S. m. (Pop.) Cal sprinten, aprig; șoim (3). 4. S. f. pl. art. (Mitol. pop.) Iele. 5. Adj. (Pop.) Strașnic, minunat, extraordinar. – Șoim + suf. -an.

ȘOIMAN, -Ă, șoimani, -e, s. m. și f. Șoim. La cuibul șoimanului Țipă puiul corbului Și pe ploaie Și pe ceață și-n seară și-n dimineață. TEODORESCU, P. P. 614. ◊ Fig. (Mai ales în poezia populară) Om voinic, ager, viteaz, mîndru, semeț. Pînă n-o închide ochii șoimanul, să nu vorbim. DELAVRANCEA, A. 55. Juni ostași ai țării mele, însemnați cu stea în frunte! Dragii mei vultani de cîmpuri, dragii mei șoimani de munte! ALECSANDRI, O. 247. ◊ (Adjectival, poetic) Șoimanul soare Strălucea dositelor ostroave. BUDAI-DELEANU, Ț. 201. ♦ Fig. (Mai ales în poezia populară) Cal aprig, plin de foc. I-aș aduce eu în dar Un șoiman de armasar Care zboară, care sare Peste munți și peste mare. ALECSANDRI, P. II 177.

ȘOIMAN ~i m. v. ȘOIM. /șoim + suf. ~an

șoiman m. 1. șoim mare; 2. fig. viteaz: dragii mei șoimani de munte AL.; 3. aprig ca șoimul: un șoiman de armăsar AL. ║ Șoimanele f. pl. epitet dat Ielelor, zine cari se învârtesc val-vârtej: Șoimanele ce umblă ca vijelii turbate BOL.

șoĭmán m. (d. șoĭm). Epitet adresat unuĭ viteaz.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șoiman (pop.) adj. m., s. m., pl. șoimani; adj. f. șoima, pl. șoimane

șoiman (pop.) adj. m., s. m., pl. șoimani; adj. f. șoimană, pl. șoimane

șoiman s. m., adj. m., pl. șoimani; f. sg. șoimană, pl. șoimane

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

șoiman, -ă, șoimani, -e s. m. și f. (În credințele populare, mai ales la pl. și în sintagma fata șoimană) Ființă supranaturală căreia i se atribuie puteri nefaste; (la pl.) șoime. ♦ (Reg.) pocitură. – Din șoim + suf. -an.

Intrare: șoiman (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoiman
  • șoimanul
  • șoimanu‑
plural
  • șoimani
  • șoimanii
genitiv-dativ singular
  • șoiman
  • șoimanului
plural
  • șoimani
  • șoimanilor
vocativ singular
  • șoimanule
  • șoimane
plural
  • șoimanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șoiman, șoimanisubstantiv masculin

  • 1. ornitologie Șoim (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șoim
    • format_quote La cuibul șoimanului Țipă puiul corbului Și pe ploaie Și pe ceață și-n seară și-n dimineață. TEODORESCU, P. P. 614. DLRLC
  • 2. Persoană curajoasă, vitează, mândră, semeață; șoim (2.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șoim
    • format_quote Pînă n-o închide ochii șoimanul, să nu vorbim. DELAVRANCEA, A. 55. DLRLC
    • format_quote Juni ostași ai țării mele, însemnați cu stea în frunte! Dragii mei vultani de cîmpuri, dragii mei șoimani de munte! ALECSANDRI, O. 247. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival poetic Șoimanul soare Strălucea dositelor ostroave. BUDAI-DELEANU, Ț. 201. DLRLC
  • 3. popular Cal sprinten, aprig; șoim (3.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șoim
    • format_quote I-aș aduce eu în dar Un șoiman de armasar Care zboară, care sare Peste munți și peste mare. ALECSANDRI, P. II 177. DLRLC
etimologie:
  • Șoim + sufix -an. DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.