dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șopeltivi [At: TOMESCU, GL. / Pzi: ~vesc / E: ns cf cepeleag] (Olt) 1 vi (D. copii) A gânguri (2). 2 vt (C. i. cuvinte) A pronunța afectat.

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘOPELTIVI vb. v. gânguri.

șopeltivi vb. v. GÎNGURI.

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șopeltivi, șopeltivesc, vb. IV (reg.) 1. (despre copii) a gânguri. 2. (despre oameni și cuvinte) a pronunța afectat.

Intrare: șopeltivi

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) șopeltivi	șopeltivire	șopeltivit șopeltivitu‑	șopeltivind șopeltivindu‑	singular	plural
		(a) șopeltivi	șopeltivire	șopeltivit șopeltivitu‑	șopeltivind șopeltivindu‑	șopeltivește	șopeltiviți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	șopeltivesc	(să) șopeltivesc	șopeltiveam	șopeltivii	șopeltivisem
	a II-a (tu)	șopeltivești	(să) șopeltivești	șopeltiveai	șopeltiviși	șopeltiviseși
	a III-a (el, ea)	șopeltivește	(să) șopeltivească	șopeltivea	șopeltivi	șopeltivise
plural	I (noi)	șopeltivim	(să) șopeltivim	șopeltiveam	șopeltivirăm	șopeltiviserăm șopeltivisem
	a II-a (voi)	șopeltiviți	(să) șopeltiviți	șopeltiveați	șopeltivirăți	șopeltiviserăți șopeltiviseți
	a III-a (ei, ele)	șopeltivesc	(să) șopeltivească	șopeltiveau	șopeltiviră	șopeltiviseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)