9 definiții pentru șperțui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘPERȚUI, șperțuiesc, vb. IV. Tranz. A da șperț; a mitui. – Șperț + suf. -ui.

ȘPERȚUI, șperțuiesc, vb. IV. Tranz. A da șperț; a mitui. – Șperț + suf. -ui.

șperțui vt [At: IORDAN, STIL. 372 / Pzi: ~esc / E: șperț + -ui] (Fam; c. i. persoane) A da șperț (1) Vz a mitui.

ȘPERȚUI, șperțuiesc, vb. IV. Tranz. A mitui, a da șperț.

A ȘPERȚUI ~iesc tranz. (persoane) pop. A câștiga de partea sa prin șperț; a mitui. /șperț + suf. ~ui

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șperțui (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șperțuiesc, 3 sg. șperțuiește, imperf. 1 șperțuiam; conj. prez. 1 sg. să șperțuiesc, 3 să șperțuiască

șperțui (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șperțuiesc, imperf. 3 sg. șperțuia; conj. prez. 3 să șperțuiască

șperțui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șperțuiesc, imperf. 3 sg. șperțuia; conj. prez. 3 sg. și pl. șperțuiască

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘPERȚUI vb. a mitui, (astăzi rar) a sfănțui, (înv.) a mâzdi, (fig.) a unge. (L-a ~ pentru a-i face o favoare.)

ȘPERȚUI vb. a mitui, (astăzi rar) a sfănțui, (înv.) a mîzdi, (fig.) a unge. (L-a ~ pentru a-i face o favoare.)

Intrare: șperțui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șperțui
  • șperțuire
  • șperțuit
  • șperțuitu‑
  • șperțuind
  • șperțuindu‑
singular plural
  • șperțuiește
  • șperțuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șperțuiesc
(să)
  • șperțuiesc
  • șperțuiam
  • șperțuii
  • șperțuisem
a II-a (tu)
  • șperțuiești
(să)
  • șperțuiești
  • șperțuiai
  • șperțuiși
  • șperțuiseși
a III-a (el, ea)
  • șperțuiește
(să)
  • șperțuiască
  • șperțuia
  • șperțui
  • șperțuise
plural I (noi)
  • șperțuim
(să)
  • șperțuim
  • șperțuiam
  • șperțuirăm
  • șperțuiserăm
  • șperțuisem
a II-a (voi)
  • șperțuiți
(să)
  • șperțuiți
  • șperțuiați
  • șperțuirăți
  • șperțuiserăți
  • șperțuiseți
a III-a (ei, ele)
  • șperțuiesc
(să)
  • șperțuiască
  • șperțuiau
  • șperțui
  • șperțuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șperțui, șperțuiescverb

  • 1. A da șperț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mitui
etimologie:
  • Șperț + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.