22 de definiții pentru țeapăn

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚEAPĂN, -Ă, țepeni, -e, adj. 1. Care este lipsit de elasticitate, care nu se mlădiază; tare, rigid, neclintit, fix. ♦ Înțepenit, anchilozat. ♦ Încremenit, înlemnit, inert; p. ext. lipsit de viață, mort. 2. (Despre construcții, obiecte) Solid2, trainic. 3. (Despre ființe) Voinic, robust, puternic, viguros. 4. (Pop.) Strașnic, grozav (de tare, de mare, de mult). – Din sl. čepĕnŭ.

țeapăn, ~ă a [At: ANON. CAR. / V: (îvp) ~pen, (îrg) ~pin, (reg) ~pân, țepen / Pl: țepeni, țepene / E: vsl цѣпѣнъ] 1 Care este lipsit de maleabilitate Si: rigid. 2 (Înv; îe) A avea cerbice ~ă A avea o atitudine de neclintit. 3 Care nu efectuează o anumită mișcare pe care în mod obișnuit o face Si: încremenit, înlemnit, nemișcat. 4 (Pex) Lipsit de viață Si: inert. 5 Care nu este obișnuit cu o anumită mișcare. 6 (Pop) Anchilozat. 7 (D. corpuri cerești) Care aparent nu-și schimbă locul. 8 (D. stânci) Vertical. 9 (Rar; îoc lichid) Solid. 10 (Fig; d. oameni) Cu o ținută voit rigidă Si: bățos (2). 11 Care exprimă rigiditate. 12 (Pop; d. obiecte, construcții etc.) Trainic2. 13 (Fig; înv) Temeinic. 14 (Pop; d. ființe) Robust. 15 (Pop) Strașnic, grozav (de tare, de mare, de mult etc.). 16 (Reg) Care s-a îmbătat foarte tare. 17-18 (Îrg) (Foarte) plin, îndesat.

ȚEAPĂN, -Ă, țepeni, -e, adj. 1. Care este lipsit de elasticitate, care nu se mlădiază; tare, rigid, neclintit, fix. ♦ Înțepenit, anchilozat. ♦ Încremenit, înlemnit, inert; p. ext. lipsit de viață, mort. 2. (Despre construcții, obiecte) Solid2, trainic. 3. (Despre ființe) Voinic, robust, puternic, viguros. 4. (Pop.) Strașnic, grozav (de tare, de mare, de mult). – Din sl. čepĕnŭ.

ȚEAPĂN, -Ă, țepeni, -e, adj. 1. Care nu se încovoaie, care nu se mlădiază; tare, vîrtos, rigid, nemișcat, neclintit, fix. Așa a intrat Cocor la învățătură. La început i-a fost greu. Îi era mîna țeapănă, îi erau ochii împăienjeniți. SADOVEANU, M. C. 71. Stătea țeapăn cu dreapta la cozorocul chipiului. REBREANU, R. II 83. ♦ Fig. Încremenit, înlemnit, inert; p. ext. lipsit de viață, mort. Cînd vei vedea că tot trupul meu are să fie rece ca gheața, amorțit și țeapăn, să bagi de seamă că o să vină un leu. ISPIRESCU, L. 147. ♦ Anchilozat. Merg țeapăn... da tu? ALECSANDRI, T. I 140. (Cu pronunțare regională) S-a întors pe jumătate țapăn de gît, țapăn în toate articulațiile. C. PETRESCU, A. 460. 2. (Despre obiecte, construcții etc.) Solid, rezistent, trainic. Tu vei face un staul țeapăn de fier, cu pari de fier și cu nuiele de fier. RETEGANUL, P. III 40. Mănăstirile... cu țepene ziduri de apărare. ODOBESCU, S. II 41. Să trece gîrla pe pod stătător, foarte țeapăn și frumos. GOLESCU, Î. 157. 3. (Despre ființe) Voinic, robust, zdravăn, puternic, viguros. Semăna, ce-i drept, cu ea, dar era mai înaltă, mai voinică, mai țeapănă. SLAVICI, O. I 348. Un bordei acoperit cu paie... o ceată de dulăi țepeni lătrînd cu învierșunare. ODOBESCU, S. III 18. 4. Strașnic, grozav (de tare, de mare, de mult). Omăt mult și ger țeapăn. PAS, L. I 128. (Cu pronunțare regională) S-aprindem și noi un foc țapăn. CAMILAR, N. II 257. Intră într-o cetate mare, tocmai cînd era tîrgul mai țapăn. SBIERA, P. 225. ◊ (Adverbial) Se repezi și George, dar Ion îl lovi a doua oară, mai țeapăn. REBREANU, I. 39. Băui o dată țeapăn. GORJAN, H. II 62.

ȚEAPĂN ~ănă (țepeni, țepene) 1) Care este lipsit de elasticitate; inflexibil; rigid. O ținută ~ănă.~ de frig înțepenit din cauza frigului. ~ de frică (sau groază) încremenit din cauza fricii (sau groazei). 2) pop. Care este neînsuflețit; mort. 3) pop. (despre obiecte, construcții etc.) Care este trainic; rezistent. 4) pop. (despre persoane) Care are o constituție fizică solidă; robust. 5) pop. Care este de mari proporții sau de mare intensitate. Un ger ~. /<sl. țepĕnu

țeapăn a. și adv. 1. care nu se încovoaie: stă țeapăn și drept; 2. lipsit de mișcare, de vieață: trupu-i era țeapăn; 3. solid, rezistent: înalte și țepene ziduri OD.; 4. sdravăn: trase un somn țeapăn [Slav. ȚĬEPĬENŬ].

țeápăn, -ă adj., pl. țepenĭ, țepene (vsl. cĭepĭenu, țeapăn). Rigid, care nu se încovoaĭe: morțiĭ îs țepenĭ. Fig. Robust, zdravăn, rezistent: om țeapăn. Rezistent, traĭnic: gard țeapăn. Bățos, inelegant: mers țeapăn. Strașnic, mult: un somn țeapăn. Adv. În mod țeapăn: a bea, a dormi, a lucra țeapăn. – În est țapăn.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țeapăn adj. m., pl. țepeni; f. țeapănă, pl. țepene

țeapăn adj. m., pl. țepeni; f. țeapănă, pl. țepene

țeapăn adj. m., pl. țepeni; f. sg. țeapănă, pl. țepene

țeapăn, țeapănă; țepeni, țepene.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚEAPĂN adj., adv. 1. adj. v. inflexibil. 2. adj. v. rigid. 3. adj. v. nemișcat. 4. adj. v. inert. 5. adj. bățos, drept, rigid. (O ținută ~.) 6. adv. băț, bățos, drept, rigid. (Stă ~.) 7. adj. v. înmărmurit. 8. v. mort.

ȚEAPĂN adj. v. dur, durabil, puternic, rezistent, robust, solid, strașnic, tare, tenace, trainic, viguros, vânjos, voinic, zdravăn.

țeapăn adj. v. DUR. DURABIL. PUTERNIC. REZISTENT. ROBUST. SOLID. STRAȘNIC. TARE. TENACE. TRAINIC. VIGUROS. VÎNJOS. VOINIC. ZDRAVĂN.

ȚEAPĂN adj., adv. 1. adj. inflexibil, neelastic, neflexibil, rigid, tare. (O bară, o nuia ~.) 2. adj. rigid, (fig. ) înțepenit. (O îmbinare ~.) 3. adj. fix, imobil, neclintit, nemișcat, rigid, (pop.) vîrtos. (Crengile ~ ale copacilor.) 4. adj. anchilozat, inert, înțepenit. (Are o mînă ~.) 5. adj. bățos, drept, rigid. (O ținută ~.) 6. adv. băț, bățos, drept, rigid. (Stă ~.) 7. adj. împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, țintuit, (înv. și pop.) mărmurit, (înv. și reg.) stîlpit, (fig.) înghețat, înțelenit. (~ de spaimă, de uimire.) 8. inert, mort, neînsuflețit, nemișcat, rece. (O ființă ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țeapăn (-nă), adj.1. Rigid, inert. – 2. Rezistent, solid, tare. – 3. Strașnic, grozav, puternic. – Var. țapăn. Sl. cĕpĕnŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 430; Conev 93). – Der. înțepeni (var. țepeni), vb. (a se întări, a se împietri, a deveni rigid, a pironi, a fixa, a țintui; a propti, a prinde; a rămîne nemișcat, a sta locului), din sl. cĕpĕniti sę; țepenie, s. f. (rigiditate; putere, vigoare). Istoria cuvintelor sl. nu este clară.

Intrare: țeapăn
țeapăn adjectiv
adjectiv (A31)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țeapăn
  • țeapănul
  • țeapănu‑
  • țeapănă
  • țeapăna
plural
  • țepeni
  • țepenii
  • țepene
  • țepenele
genitiv-dativ singular
  • țeapăn
  • țeapănului
  • țepene
  • țepenei
plural
  • țepeni
  • țepenilor
  • țepene
  • țepenelor
vocativ singular
plural
țeapân
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țepen
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țeapin
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
țeapen
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țeapăn, țeapănăadjectiv

  • 1. Care este lipsit de elasticitate, care nu se mlădiază. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Așa a intrat Cocor la învățătură. La început i-a fost greu. Îi era mîna țeapănă, îi erau ochii împăienjeniți. SADOVEANU, M. C. 71. DLRLC
    • format_quote Stătea țeapăn cu dreapta la cozorocul chipiului. REBREANU, R. II 83. DLRLC
    • 1.1. Anchilozat, înțepenit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Merg țeapăn... da tu? ALECSANDRI, T. I 140. DLRLC
      • format_quote cu pronunțare regională S-a întors pe jumătate țapăn de gît, țapăn în toate articulațiile. C. PETRESCU, A. 460. DLRLC
    • 1.2. Inert, încremenit, înlemnit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd vei vedea că tot trupul meu are să fie rece ca gheața, amorțit și țeapăn, să bagi de seamă că o să vină un leu. ISPIRESCU, L. 147. DLRLC
  • 2. (Despre construcții, obiecte) Solid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tu vei face un staul țeapăn de fier, cu pari de fier și cu nuiele de fier. RETEGANUL, P. III 40. DLRLC
    • format_quote Mănăstirile... cu țepene ziduri de apărare. ODOBESCU, S. II 41. DLRLC
    • format_quote Să trece gîrla pe pod stătător, foarte țeapăn și frumos. GOLESCU, Î. 157. DLRLC
  • 3. Despre ființe: puternic, robust, viguros, voinic, zdravăn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Semăna, ce-i drept, cu ea, dar era mai înaltă, mai voinică, mai țeapănă. SLAVICI, O. I 348. DLRLC
    • format_quote Un bordei acoperit cu paie... o ceată de dulăi țepeni lătrînd cu învierșunare. ODOBESCU, S. III 18. DLRLC
  • 4. popular Grozav (de tare, de mare, de mult). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Omăt mult și ger țeapăn. PAS, L. I 128. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională S-aprindem și noi un foc țapăn. CAMILAR, N. II 257. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Intră într-o cetate mare, tocmai cînd era tîrgul mai țapăn. SBIERA, P. 225. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Se repezi și George, dar Ion îl lovi a doua oară, mai țeapăn. REBREANU, I. 39. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Băui o dată țeapăn. GORJAN, H. II 62. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.