MAFIE, (2) mafii, s. f. 1. (În forma Mafia) Organizație secretă siciliană, răspândită ulterior în SUA și în alte țări, care practică șantajul și asasinatul. 2. Grup de indivizi cu îndeletniciri suspecte. ♦ Grup de persoane legate între ele prin preocupări comune și care își apără cu orice preț interesele (meschine). [Acc. și: mafie. – Var. mafia s. f.] – Din it. mafia.

Mafia (rețea teroristă italiană) (desp. -fi-a) s. propriu f., g.-d. Mafiei

*Mafia (rețea teroristă) (-fi-a) s. propriu f., g.-d. Mafiei

MAFIA, organizație de origine siciliană apărută în 1282 sub domnia sângeroasă a lui Carol I de Anjou, când țăranii au creat o armată proprie denumită M.A.F.I.A. (Morte alla Francia/Italia anela/Moarte Franței, strigă Italia) după strigătul lor de luptă. Până în sec. 19 a luptat împotriva tiraniei și pentru păstrarea tradițiilor locale; ulterior, m. s-a îndreptat împotriva ineficienței administrației, recurgând, adesea, la forme cu caracter banditesc. După 1930, M. s-a extins și în S.U.A., sub denumirea de „Cosa Nostra”, patronând crima organizată. În timp, M. și-a modificat modul de manifestare, prosperând în special la orașe pe seama speculațiilor practicate în procesul de urbanizare, a contrabandei și a taxelor de protecție percepute pe activitățile economice. Acționând și în alte regiuni italiene, a stabilit legături cu alte organizații criminale, infiltrându-se adânc în sistemul relațiilor sociale. În ultimele decenii, M. și-a extins sfera de activitate, devenind un flagel internațional, realizând câștiguri fabuloase prin traficul de droguri, contrabandă cu arme, pariuri clandestine și bazându-se în special pe corupția aparatului politico-administrativ și juridic. Numeroase personalități publice au fost acuzate de legături sau de favorizare a M. Lupta împotriva M. a cunoscut unele succese (arestarea în 1993-1995 a unor conducători ca: S. Riina și L. Bagarella), dar și numeroase victime (magistrații Giovanni Falcone și Paolo Borsellino, 1992 ș.a.).