17 definiții pentru abilita

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABILITA, abilitez, vb. I. Tranz. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta. 2. A împuternici. – Din fr. habiliter, lat. habilitare.

abilita vt [At: CADE / Pzi: ~tez / E: ger habilitieren, fr habiliter, lat habilitare] 1-2 (Înv) A recunoaște cuiva, în urma unui examen, calitatea de profesor sau docent. 3 (Pex) A recunoaște unei persoane o calificare. 4 (Jur) A face pe cineva apt pentru săvârșirea unui act juridic.

abilitá vb. I. tr. 1 A conferi cuiva dreptul de a practica o anumită profesie, de a desfășura o anumită activitate (în urma unei probe, a unui examen); a acorda un grad, un titlu. 2 (jur.) A împuternici, a face pe cineva apt pentru a săvîrși un act juridic. • prez.ind. -ez. /<germ. habilitieren, fr. habiliter, cf. lat. habilitāre.

*ABILITA (-itez) vb. refl. 🖋 A se arăta destoinic de a fi profesor; a trece examenul prin care se capătă dreptul de a fi docent [germ.].

ABILITA, abilitez, vb. I. Tranz. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta. 2. A împuternici. – Din germ. habilitieren.

ABILITA, abilitez, vb. I. Tranz. (Germanism învechit) A recunoaște unei persoane, în urma unui examen, calitatea de docent.

ABILITA, abilitez, vb. I. Tranz. (Germanism) A recunoaște unei persoane, în urma unui examen, o anumită calificare (în trecut, calitatea de docent). – Germ. habilitieren (lat. lit. habilitare).

ABILITA vb. I. tr. A da cuiva un anumit titlu, un grad etc., a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune. [P.i. -tez. / < germ. habilitieren, cf. lat. habilitare].

abilita vb. tr. 1. a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune, în urma unui examen sau concurs. 2. a conferi un anumit titlu, grad etc.; a face apt; a împuternici. (< germ. habilitieren, lat. habilitare)

A ABILIT/A ~ez tranz. (persoane) A aprecia acordând un titlu, un grad, un drept. /<germ. habilitieren, lat. habilitare

*abilitéz v. tr. (lat. habilito, -áre. V. reabilitez). Fac abil, daŭ abilitate (putere) pin lege saŭ examin: a abilita pe cineva ca docent.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abilita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. abilitez, 3 abilitea; conj. prez. 1 sg. să abilitez, 3 să abiliteze

abilita (a ~) vb., ind. prez. 3 abilitea

abilita vb., ind. prez. 1 sg. abilitez; 3 sg. și pl. abilitea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ABILITA vb. v. autoriza, delega, împuternici, învesti.

Intrare: abilita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • abilita
  • abilitare
  • abilitat
  • abilitatu‑
  • abilitând
  • abilitându‑
singular plural
  • abilitea
  • abilitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • abilitez
(să)
  • abilitez
  • abilitam
  • abilitai
  • abilitasem
a II-a (tu)
  • abilitezi
(să)
  • abilitezi
  • abilitai
  • abilitași
  • abilitaseși
a III-a (el, ea)
  • abilitea
(să)
  • abiliteze
  • abilita
  • abilită
  • abilitase
plural I (noi)
  • abilităm
(să)
  • abilităm
  • abilitam
  • abilitarăm
  • abilitaserăm
  • abilitasem
a II-a (voi)
  • abilitați
(să)
  • abilitați
  • abilitați
  • abilitarăți
  • abilitaserăți
  • abilitaseți
a III-a (ei, ele)
  • abilitea
(să)
  • abiliteze
  • abilitau
  • abilita
  • abilitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abilita, abilitezverb

  • 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar. DEX '09
    sinonime: atesta
    • diferențiere învechit (Germanism) A recunoaște unei persoane, în urma unui examen, calitatea de profesor sau docent. DLRLC DLRM MDA2
    • 1.1. prin extensiune A recunoaște unei persoane o calificare. MDA2 DN MDN '00 NODEX
  • 2. Împuternici. DEX '09 MDN '00
    sinonime: împuternici
  • 3. științe juridice A face pe cineva apt pentru săvârșirea unui act juridic. MDA2 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.