opțiuni
  • info

10 definiții pentru aburos

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABUROS, -OASĂ, aburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi (1); din care ies aburi; ca aburii. – Abur + suf. -os.

ABUROS, -OASĂ, aburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi (1); din care ies aburi; ca aburii. – Abur + suf. -os.

aburos, ~oasă a [At: ALECSANDRI, P. III, 363 / Pl: ~oși, ~oase / E: abur + -os] (Rar) 1 Plin de aburi. 2 Ca aburii.

ABUROS adj. 1 Plin de aburi, acoperit cu aburi, din care ies aburi: Mici torente spumegoase, De pe culme, de prin sate, Curg în văile-aburoase (ALECS.); fig.: înverzește sub aburoasele sărutări ale soarelui de Aprilie (ODOB.) 2 Care produce aburi 3 Rar ca aburii: cînd tînăra fecioară se arătă cu ~ul zovon de filaliu (ODOB.).

ABUROS, -OASĂ, aburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi, plin de aburi: din care ies aburi. Torente spumoase... Curg în văile-aburoase. ALECSANDRI, P. A. 190. (Poetic) Respirația aburoasă și nemărginită a nopții aruncase un lințoliu subțire și străveziu de neguri albe peste pîrăul care, tremurînd parcă de frig pe pietrele-i reci, luneca cu murmur grăbit. HOGAȘ, M. N. 156.

ABUROS, -OASĂ, aburoși, -oase, adj. (Rar) Acoperit cu aburi; din care ies aburi; ca aburii. – Din abur + suf. -os.

aburos a. 1. plin de aburi: pe stânca aburoasă arde luna cea bălae BOL.; 2. diafan: cu aburosul zovon de filaliu OD.

*aburós, -oásă adj. (după vaporos). Plin de abur: un cîmp aburos. Rar ca aburu: un văl aburos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aburos (rar) adj. m., pl. aburoși; f. aburoasă, pl. aburoase

aburos (rar) adj. m., pl. aburoși; f. aburoasă, pl. aburoase

aburos adj. m., pl. aburoși; f. sg. aburoasă, pl. aburoase

Intrare: aburos
aburos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aburos
  • aburosul
  • aburosu‑
  • aburoasă
  • aburoasa
plural
  • aburoși
  • aburoșii
  • aburoase
  • aburoasele
genitiv-dativ singular
  • aburos
  • aburosului
  • aburoase
  • aburoasei
plural
  • aburoși
  • aburoșilor
  • aburoase
  • aburoaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aburos, aburoasăadjectiv

  • 1. rar Acoperit cu aburi; din care ies aburi; ca aburii. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Torente spumoase... Curg în văile-aburoase. ALECSANDRI, P. A. 190. DLRLC
    • format_quote poetic Respirația aburoasă și nemărginită a nopții aruncase un lințoliu subțire și străveziu de neguri albe peste pîrăul care, tremurînd parcă de frig pe pietrele-i reci, luneca cu murmur grăbit. HOGAȘ, M. N. 156. DLRLC
etimologie:
  • Abur + sufix -os. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.