14 definiții pentru achitare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita.

ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. – V. achita.

achitare sf [At: ȘTEFĂNESCU, C. 41 / Pl: ~tări / E: achita] 1 îndeplinire a unei obligații materiale sau morale Si: achitat. 2 (În tranzacții comerciale) Declarație a purtătorului care confirmă primirea sumei înscrise pe poliță.

ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a achita. 1. Declararea nevinovăției cuiva printr-o hotărîre judecătorească. Achitarea unui inculpat. 2. Lichidare, plată a unei datorii bănești; îndeplinirea unei obligații morale sau materiale. Achitarea impozituluiAtît în privința organizării ariilor și a treierișului cît și în privința achitării obligațiilor față de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole trebuie să fie un bun exemplu pentru țărănimea muncitoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701.

ACHITARE, achitări, s. f. Acțiunea de a (se) achita.

ACHITARE s.f. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. [< achita].

achitare f. răfuire (de plată), scăpare (dela osândă).

*achitáre f. Acțiunea de a achita.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

achitare s. f., g.-d. art. achitării; pl. achitări

achitare s. f., g.-d. art. achitării; pl. achitări

achitare s. f., g.-d. art. achitării; pl. architări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACHITARE s. 1. lichidare, onorare, plată, plătire, (înv.) răspundere. (~ unei datorii.) 2. depunere, plată, vărsare. (~ ratei în termen.)

ACHITARE s. v. asasinare, omorâre, suprimare, ucidere.

ACHITARE s. 1. lichidare, onorare, plată, plătire, (înv.) răspundere. (~ unei datorii.) 2. depunere, plată, vărsare. (~ ratei în termen.)

achitare s. v. ASASINARE. OMORÎRE. SUPRIMARE. UCIDERE.

Intrare: achitare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • achitare
  • achitarea
plural
  • achitări
  • achitările
genitiv-dativ singular
  • achitări
  • achitării
plural
  • achitări
  • achitărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

achitare, achitărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) achita și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Declararea nevinovăției cuiva printr-o hotărîre judecătorească. DLRLC
      • format_quote Achitarea unui inculpat. DLRLC
    • 1.2. Lichidare, plată a unei datorii bănești; îndeplinirea unei obligații morale sau materiale. MDA2 DLRLC
      • format_quote Achitarea impozitului. DLRLC
      • format_quote Atît în privința organizării ariilor și a treierișului cît și în privința achitării obligațiilor față de stat, gospodăriile agricole de stat, gospodăriile agricole colective, întovărășirile agricole trebuie să fie un bun exemplu pentru țărănimea muncitoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701. DLRLC
      • 1.2.1. Declarație a purtătorului care confirmă primirea sumei înscrise pe poliță. MDA2
    • 1.3. Asasinare, omorâre, suprimare, ucidere. Sinonime
etimologie:
  • vezi achita DEX '09 MDA2 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.