12 definiții pentru adeveritor
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADEVERITOR, -OARE, adeveritori, -oare, adj. Care adeverește. – Adeveri + suf. -tor.
ADEVERITOR, -OARE, adeveritori, -oare, adj. Care adeverește. – Adeveri + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
adeveritor, ~oare [At: HEM 335 / Pl: ~i, ~oare / E: adeveri + -tor] 1 a Care adeverește. 2 (Jur; înv; Mun; îs) Boier ~ Boier care avea însărcinarea de a verifica la fața locului delimitarea averilor imobile din mediul rural sau urban.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADEVERITOR adj. 1 Cel ce adeverește ¶ 2 ‡🔎 Boieri ~i, oameni de bună credință însărcinați să cerceteze la fața locului încălcările hotarelor moșiilor asupra cărora s’au ivit neînțelegeri (HASD.) [adeveri].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ADEVERITOR, -OARE, adeveritori, -oare, adj. (Învechit) Care dovedește, care face dovada, care adeverește. Certificat adeveritor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADEVERITOR, -OARE, adeveritori, -oare, adj. Care adeverește. – Din adeveri + suf. -(i)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ADEVERITOR ~oare (~ori, ~oare) Care adeverește ceva. /a adeveri + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adeveritor a. care adeverește.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adeveritór, -oáre adj. Care adeverește. V. jurător.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
‡ADEVĂRĂTOR = ADEVERITOR.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
adeveritor adj. m., pl. adeveritori; f. sg. și pl. adeveritoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
adeveritor adj. m., pl. adeveritori; f. sg. și pl. adeveritoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adeveritor adj. m., pl. adeveritori; f. sg. și pl. adeveritoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
adeveritor, adeveritoareadjectiv
- 1. Care adeverește. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
- Certificat adeveritor. DLRLC
- Boier adeveritor = boier care avea însărcinarea de a verifica la fața locului delimitarea averilor imobile din mediul rural sau urban. MDA2
-
etimologie:
- Adeveri + sufix -tor. DEX '09 MDA2 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.