2 definiții pentru adevărătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADEVĂRĂTU (pl. -turi) sf. Mărturie [adevăra].

adevărătúră și -eritúră f., pl. i. Adeverire, mărturie.

Intrare: adevărătură
adevărătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adevărătură
  • adevărătura
plural
  • adevărături
  • adevărăturile
genitiv-dativ singular
  • adevărături
  • adevărăturii
plural
  • adevărături
  • adevărăturilor
vocativ singular
plural