21 de definiții pentru aducție / aducțiune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADUCȚIE, aducții, s. f. 1. Construcție hidrotehnică destinată transportării unui fluid de la punctul de captare până la cel de folosire. 2. Mișcare efectuată de un mușchi aductor. [Var.: aducțiune s. f.] – Din fr. adduction, lat. adductio, -onis.

aducție sf [At: DA / V: (înv) ~iune (Pl: ~iuni) / Pl: ~ii / E: lat adductio, -onis, fr adduction] 1 (Teh) Transportare. 2 (Teh) Îndreptarea apei către un anumit loc. 3 (Îs) Conductă de ~ Conductă sau canal sub presiune cu nivel liber, care transportă un lichid de la punctul de captare până la cel de distribuție. 4 Ansamblu hidrotehnic constituit din astfel de conducte. 5 (Îs) ~ de apă Apeduct. 6 (Atm) Mișcare efectuată de un mușchi aductor. corectat(ă)

ADUCȚIE, aducții, s. f. 1. Construcție hidrotehnică destinată transportării unui fluid de la punctul de captare până la cel de folosire. 2. Mișcare efectuată de un mușchi aductor. [Var.: aducțiune s. f.] – Din fr. adduction, lat. adductio, -onis.

ADUCȚIE, aducții, s. f. (Tehn.; și în forma aducțiune) Faptul de a aduce, de a transporta; aducere, transport. Conductă de aducțieÎn numeroase întreprinderi au fost realizate lucrări de mecanizare, de ventilație și aerisire, instalații igienico-sanitare, aducțiuni de apă potabilă, apărători și balustrade de protecție. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2687. - Pronunțat: -ți-e. – Variantă: aducțiune s. f.

ADUCȚIE, aducții, s. f. (Tehn.) Aducere, transport. ◊ Aducție de apă = apeduct. [Var.: aducțiune s. f.] – Fr. adduction (lat. lit. adductio, -onis).

ADUCȚIE s.f. 1. Transportare, aducere, transport; acțiunea de a îndrepta apele către un anumit loc. ◊ Aducție de apă = apeduct. 2. Acțiunea mușchilor aductori. [Var. aducțiune s.f. / cf. fr. adduction, it. adduzione].

ADUCȚIE s. f. 1. mișcare de apropiere a unui membru de planul de simetrie al corpului. 2. dirijare a apelor către locul de distribuire. (< fr. adduction, lat. adductio)

ADUCȚIE ~i f. 1) tehn. Construcție hidrotehnică pentru conducerea unui fluid de la locul de colectare până la punctul de folosire. ~ de apă potabilă. 2) anat. Mișcare a unui mușchi aductor. [G.-D. aducției; Sil. -ți-e] /<fr. adduction, lat. aductio, ~onis

ADUCȚIUNE s. f. v. aducție.

*ABDUCȚIUNE sf. 🫀 Mișcarea produsă de un mușchiu abductor [fr.].

*ADUCȚIUNE sf. 🫀 Mișcarea produsă de un mușchiu aductor [fr. < lat.].

*aducțiúne f. (lat. addúctio, -ónis). Anat. Acțiunea mușchilor aductorĭ. – Și -úcție și -úcere.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!aducție (anat.) (desp. -ți-e) s. f., art. aducția (desp. -ți-a), g.-d. art. aducției; pl. aducții, art. aducțiile (desp. -ți-i-)

aducție / aducțiune (-ți-e / -ți-u-) s. f., art. aducția (-ți-a) / aducțiunea, g.-d. art. aducției / aducțiunii; pl. aducții / aducțiuni, art. aducțiile (-ți-i-) / aducțiunile

aducție s. f. (sil. -ți-e), art. aducția (sil. -ți-a), g.-d. art. aducției; pl. aducții, art. aducțiile (sil. -ți-i-)

!aducțiune (tehn.) (desp. -ți-u-) s. f., art. aducțiunea, g.-d. art. aducțiunii; pl. aducțiuni, art. aducțiunile

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ADDÚCȚIE (< fr.) s. f. (FIZIOL.) Mișcare efectuată de un mușchi adductor.

Intrare: aducție / aducțiune
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aducție
  • aducția
plural
  • aducții
  • aducțiile
genitiv-dativ singular
  • aducții
  • aducției
plural
  • aducții
  • aducțiilor
vocativ singular
plural
aducțiune substantiv feminin
  • silabație: -ți-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aducțiune
  • aducțiunea
plural
  • aducțiuni
  • aducțiunile
genitiv-dativ singular
  • aducțiuni
  • aducțiunii
plural
  • aducțiuni
  • aducțiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aducție, aducții / aducțiune, aducțiunisubstantiv feminin

  • comentariu Forma aducție se folosește în anatomie (sensul 2), iar forma aducțiune în domeniile tehnice (sensul 1). DOOM 3
  • 1. tehnică Faptul de a aduce, de a transporta. MDA2 DLRLC DN
    • format_quote În numeroase întreprinderi au fost realizate lucrări de mecanizare, de ventilație și aerisire, instalații igienico-sanitare, aducțiuni de apă potabilă, apărători și balustrade de protecție. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2687. DLRLC
    • 1.1. Îndreptarea apei către un anumit loc. MDA2 DLRLC DLRM
      • 1.1.1. Construcție hidrotehnică destinată transportării unui fluid de la punctul de captare până la cel de folosire. DEX '09 MDA2 DEX '98
        • 1.1.1.1. Aducție de apă = apeduct. MDA2 DLRM DN
          sinonime: apeduct
      • chat_bubble (în) sintagmă Conductă de aducție = conductă sau canal sub presiune cu nivel liber, care transportă un lichid de la punctul de captare până la cel de distribuție. MDA2
  • 2. Mișcare efectuată de un mușchi aductor. DEX '09 MDA2 DEX '98 MDN '00
    • diferențiere Acțiunea mușchilor aductori. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.