34 de definiții pentru haide

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HAIDE interj. 1. Exclamație care exprimă un îndemn (la o acțiune). ◊ (Cu ton de comandă, exprimând nerăbdarea vorbitorului; adesea repetat) Haide, haide, vino mai repede! ♦ Exclamație care exprimă încercarea de a îmbuna pe cineva. 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! ◊ (Împrumutând desinențe verbale de pers. 1 și 2 pl.) Haidem la plimbare. Haideți la dans. ◊ (Adverbial, în compuse) Haide-hai, haida-hai, haide-ha = încet, anevoios. ◊ (Marchează începutul unei acțiuni) Luă toporul și haide la treabă. 3. (În expr.) Haida-de!, exclamație prin care se respinge o părere sau se dezaprobă o comportare; aș! Haide-haide sau haide-hai, se spune când mustrăm cu indulgență pe cineva care nu ia în seamă sfaturile sau avertismentele noastre. [Var.: haida, haid, aida, aide interj.] – Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide.

haide [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 529/10 / V: aida, a~, haid, ~da, ~ea, ~di, ~iti, hida[1] / Imt: 4 ~m, 5 ~ți / E: tc hajde] 1 i Exprimă voința de acțiune Si: hait1 (1). 2 vi Exprimă un îndemn la o acțiune la care se poate asocia și vorbitorul Si: hait2 (2). 3 vi Vino aici! Si: hait2 (3). 4 vi Veniți cu mine! Si: hait2 (4). 5 vi (Cu sens de prezent istoric) Merge. 6 vi (Rep) Merge mereu. 7 i (Precedând un conjunctiv cu valoare de imperativ) Exprimă nerăbdarea. 8 i (După exclamații) Exprimă surpriza neplăcută. 9 i (Îcs) Haida de! Exclamație de urare la ciocnirea paharelor. 10 (Îacs) Fie și așa. 11 i (Îacs) Exprimă dezaprobarea. 12 / (Îcs) ~ hai Exprimă mustrarea adresată cuiva care nu urmează sfaturile bune. 13 i (Îf ~iti) Exprimă nerăbdarea vorbitorului să se întâmple ceva. 14 i Exprimă regretul vorbitorului pentru ceva întâmplat.

  1. Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall

HAIDE interj. 1. Exclamație care exprimă un îndemn (la o acțiune). ◊ (Cu ton de comandă, exprimând nerăbdarea vorbitorului; adesea repetat) Haide, haide, vino mai repede! ♦ Exclamație care exprimă încercarea de a îmbuna pe cineva. 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! ◊ (Împrumutând desinențe verbale de pers. 1 și 2 pl.) Haidem la plimbare. ◊ (Adverbial, în compuse) Haide-hai, haida-hai, haide-ha = încet, anevoios. ◊ (Marchează începutul unei acțiuni) Luă toporul și haide la treabă. 3. (În expr.) Haida-de!, exclamație prin care se respinge o părere sau se dezaprobă o comportare; aș! Haide-haide sau haide-hai, se spune când mustrăm cu indulgență pe cineva care nu ia în seamă sfaturile sau avertismentele noastre. [Var.: haida, haid, aida, aide interj.] – Din tc. haydi, bg. haide, ngr. áide.

HAIDE interj. (Și în forma haida) 1. Exclamație care exprimă un îndemn (la o acțiune); hai. Dumitale îți stă bine cînd ești sincer. Haide, puțin curaj, ce dumnezeu. SEBASTIAN, T. 73. ◊ (Uneori, cu ton de comandă, exprimînd nerăbdarea vorbitorului; adesea repetat) Haide, haide, pășește mai aproape, ce-aștepți? MIRONESCU, S. A. 25. Haide, intrați, de vreme ce ați venit. NEGRUZZI, S. I 93. 2. (Cu funcțiune de imperativ, corespunzînd mai ales unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! Pune-ți degrabă un șal pe umeri și haide. ALECSANDRI, la TDRG. Haide, tată, să-ți arăt pre mama! NEGRUZZI, S. I 250. Haide, murgule, mai tare. HODOȘ, P. P. 46. ◊ (Împrumutînd desinențe verbale de pers. 1 și 2 pl.) Haidați, camarazilor... haidați... Haidem în țară. CAMILAR, N. I 405. Haidem, cîmpiile ne-așteaptă Cu flori și cu covoare-ntinse. VLAHUȚĂ, O. A. 79. Să luăm cele trebuitoare și haidem acolo chiar în astă-sară. CREANGĂ, P. 158. Haidem și ne-om lupta! BIBICESCU, P. P. 324. ◊ (Adverbial, repetat sau în compuse, după un verb de mișcare exprimat sau subînțeles) Haide-hai, haida-hai, haide-ha = încet, anevoios. Și biata Săftica după mine, haide-ha, haide-ha, fără a se învrednici să deie ochii cu mine. ALECSANDRI, T. I 372. ♦ (Narativ, corespunzînd verbului «a porni» la indicativ) Apoi luă masa în spate și haid la drum cătră casă. RETEGANUL, P. I 64. 3. Exclamație care exprimă încercarea de a îmbuna pe cineva. Haide! te-ai supărat pentru niște glume de nimică? ALECSANDRI, la TDRG. 4. (În expr.) Haida-de = exclamație prin care cineva respinge o părere sau dezaprobă o ținută; aș! vorbă să fie! mie îmi spui? (Atestat în forma aida-de) Nu că mi-e frică de ceva, adică de nevastă-mea, să nu... – Aida-de! Coana Veta! Mie-mi spui? N-o știu eu? CARAGIALE, O. I 45. Haide-haide (sau haide-hai), se zice cînd mustrăm cu indulgență pe cei ce nu iau în seamă sfaturile sau avertismentele noastre. Haide-hai!... acuma zici tu așa, dară atuncea te-oi vedea eu ce-i direge! SBIERA, P. 10. Dumneavoastră rîdeți!... haide, haide!... Vă pare glumă? ALECSANDRI, T. I 240. Haide-hai; parcă le văd cum or să mînînce papara! id. ib. 243. – Forme gramaticale: haidem, haideți (regional haidați). – Variante: haid (COȘBUC, P. I 171, SLAVICI, O. I 340), haida, haidea, (Munt.) aida, aide (DUMITRIU, B. F. 27, ISPIRESCU, L. 74, ODOBESCU, S. III 50) interj.

HAIDE interj. (se folosește pentru a exprima o poruncă sau un îndemn la acțiune) Hai. ◊ ~ -hai încet; anevoios; cu greu. ~-~ se spune cînd încercăm să îmbunăm pe cineva. /<turc. haydi, bg. haide

haide! int. ce exprimă: 1. îndemnul de a merge, de a porni sau de a începe o acțiune, funcționând ca un imperativ cu formele analogice: haidem! haideți! 2. o concesiune: fie! [Turc. HÁIDE!].

háĭde și áĭde, háĭdem și áĭdem, háĭdețĭ și áĭdețĭ, interj. îndemnătoare cu funcțiune de imper. (turc. haĭde, „haide”, haĭdeĭin, „haĭdem”. De aicĭ: bg. haĭde, haĭdite, háĭdete, haĭdate; sîrb. hájde, hajdémo, hájdete; rus. áĭda, aĭdá, gaĭdá, adĕá, aĭdáte; alb. haĭde, háĭdenĭ; ngr. áĭde, háĭde [scris áĭnte, háĭnte]. V. haĭ 1). Haĭde (haĭ, pornește!); haĭde, băĭețĭ (haĭ băĭețĭ, pornițĭ [singurĭ saŭ cu mine]); haĭde cu mine (haĭ cu mine, vino cu mine); haĭde (saŭ haĭ) să plecăm împreună; haĭde! fie! (fie cum zicĭ tu saŭ el!); haĭdem (să mergem!); haĭdețĭ (pornițĭ!). – Și -ém, -éțĭ.

AIDA interj. v. haide.

AIDE interj. v. haide.

HAID interj. v. haide.

HAIDA interj. v. haide.

áĭda, áĭde, áĭdem, áĭdețĭ, V. haĭda ș. a.

háĭda și áĭda interj. de bucurie (var. din haĭde): Haĭda! Am ajuns! Haĭda de, interj. ironică: Haĭda de! Asta-ĭ nostim!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

haide interj.

haide-hai/haida-hai/haide-ha interj.

haide-hai/haida-hai/haide-ha (încet-încet) interj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HAIDE interj. hai!, vino!, (înv.) ni! (~ încoace!)

HAIDE interj. hai!, vino!, (înv.) ni! (~ încoace!)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

haide interj. – Vino, mai repede! (servește pentru a îndemna sau incita). – Var. hai, ai(de), (h)aidem, (h)aideți, haida(-ha). Mr. hăi, megl. hăi. Tc. hayde (Miklosich, Fremdw., 91; Röesler 606; Meyer 144; Ronzevalle 172; Berneker 381), cf. ngr. ἄïντε, alb. hai(de), bg., sb. hajde, rus. ajda. Interpretat ca un imperativ, a primit un început de conjugare în var. haidem, haideți; aceste forme, proprii conjugării rom., sînt reproduse în var. bg. hajdete, sb. hajdemo, hajdete. Var. hai s-a confundat cu var. lui ha; de la haide provine și hait(i), interj. (exprimă surpriza).

Intrare: haide
haide interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • haide
interjecție (I10)
  • haid
haida interjecție
interjecție (I10)
  • haida
interjecție (I10)
  • aida
interjecție (I10)
  • aide
haidam interjecție
interjecție (I10)
  • haidam
haidați interjecție
interjecție (I10)
  • haidați
haidem interjecție
interjecție (I10)
  • haidem
haideți interjecție
interjecție (I10)
  • haideți
aidam interjecție
interjecție (I10)
  • aidam
aidem interjecție
interjecție (I10)
  • aidem
aidați interjecție
interjecție (I10)
  • aidați
aideți interjecție
interjecție (I10)
  • aideți
haidea interjecție
interjecție (I10)
  • haidea
haide-hai interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • haide-hai
haide-ha interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • haide-ha
haida-hai interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • haida-hai
haidi interjecție
interjecție (I10)
  • haidi
haiti interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • haiti
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

haideinterjecție

  • 1. Exclamație care exprimă un îndemn (la o acțiune). DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hai hait
    • format_quote Dumitale îți stă bine cînd ești sincer. Haide, puțin curaj, ce dumnezeu. SEBASTIAN, T. 73. DLRLC
    • 1.1. adesea repetat Cu ton de comandă, exprimă nerăbdarea vorbitorului. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Haide, haide, vino mai repede! DEX '09
      • format_quote Haide, haide, pășește mai aproape, ce-aștepți? MIRONESCU, S. A. 25. DLRLC
      • format_quote Haide, intrați, de vreme ce ați venit. NEGRUZZI, S. I 93. DLRLC
      • diferențiere (În forma haiti) Exprimă nerăbdarea vorbitorului să se întâmple ceva. MDA2
    • 1.2. Exclamație care exprimă încercarea de a îmbuna pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Haide! te-ai supărat pentru niște glume de nimică? ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
    • 1.3. (După exclamații) Exprimă surpriza neplăcută. MDA2
  • 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pune-ți degrabă un șal pe umeri și haide. ALECSANDRI, la TDRG. DLRLC
    • format_quote Haide, tată, să-ți arăt pre mama! NEGRUZZI, S. I 250. DLRLC
    • format_quote Haide, murgule, mai tare. HODOȘ, P. P. 46. DLRLC
    • 2.1. Marchează începutul unei acțiuni. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Luă toporul și haide la treabă. DEX '09
    • 2.2. cu valoare verbală (Cu sens de prezent istoric) Merge. MDA2
    • chat_bubble (și) adverbial compus Haide-hai, haida-hai, haide-ha = anevoios, încet. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și biata Săftica după mine, haide-ha, haide-ha, fără a se învrednici să deie ochii cu mine. ALECSANDRI, T. I 372. DLRLC
      • chat_bubble Narativ, corespunde verbului «a porni» la indicativ. DLRLC
        • format_quote Apoi luă masa în spate și haid la drum cătră casă. RETEGANUL, P. I 64. DLRLC
  • 3. Exprimă regretul vorbitorului pentru ceva întâmplat. MDA2
  • chat_bubble Haide-haide sau haide-hai, se spune când mustrăm cu indulgență pe cineva care nu ia în seamă sfaturile sau avertismentele noastre. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Haide-hai!... acuma zici tu așa, dară atuncea te-oi vedea eu ce-i direge! SBIERA, P. 10. DLRLC
    • format_quote Dumneavoastră rîdeți!... haide, haide!... Vă pare glumă? ALECSANDRI, T. I 240. DLRLC
    • format_quote Haide-hai; parcă le văd cum or să mînînce papara! ALECSANDRI, T. I 243. DLRLC
  • chat_bubble Haida-de = exclamație prin care cineva respinge o părere sau dezaprobă o ținută; aș! vorbă să fie! mie îmi spui? DLRLC
    • format_quote Nu că mi-e frică de ceva, adică de nevastă-mea, să nu... – Aida-de! Coana Veta! Mie-mi spui? N-o știu eu? CARAGIALE, O. I 45. DLRLC
  • chat_bubble Haida de! = exclamație de urare la ciocnirea paharelor. MDA2
    • chat_bubble Fie și așa. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.