14 definiții pentru amenințător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMENINȚĂTOR, -OARE, amenințători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care amenință, care sperie, care îngrozește. – Amenința + suf. -ător.

AMENINȚĂTOR, -OARE, amenințători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care amenință, care sperie, care îngrozește. – Amenința + suf. -ător.

amenințător, ~oare a, av [At: MARCOVICI, D., 14 / V: amerin~ / Pl: ~i, ~oare / E: amenința] 1-4 (Într-un mod) care amenință (5-6)

AMENINȚĂTOR, AMERINȚĂTOR, -TOARE adj. sm. f. Care amenință: acest nor ~ de groaznică vijelie se apropia de țara lor (BĂLC.); a mers la primărie, apoi la subprefectură, să denunțe pe amenințător (CAR.).

AMENINȚĂTOR, -OARE, amenințători, -oare, adj. Care amenință; care sperie care îngrozește. Să ridice pumnii amenințători către cer! MACEDONSKI, O. IV 72. ◊ Fig. Negur-amenințătoare orizontul învălise. NEGRUZZI, S. II 5. ◊ (Adverbial) A răspuns mîrîind ca un lup și măsurîndu-și amenințător... dușmanii. PAS, L. I 79. La doi pași de el apăruse amenințător Colțun. SADOVEANU, N. F. 34. ◊ (Substantivat) Leiba a mers la primărie, apoi la subprefectură, să denunțe pe amenințător, cerînd să fie păzit. CARAGIALE, O. I 284.

AMENINȚĂTOR, -OARE, amenințători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care amenință; care sperie, care îngrozește. – Din amenința + suf. -(ă)tor.

AMENINȚĂTOR ~oare (~ori, ~oare) și adverbial Care amenință; care sperie; care îngrozește. Privire ~oare. /a amenința + suf. ~ător

amenințătór, -oáre adj. Care amenință. V. iminent și cominatoriŭ.

amerințător, ~oare a, av vz amenințător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amenințător adj. m., pl. amenințători; f. sg. și pl. amenințătoare

amenințător adj. m., pl. amenințători; f. sg. și pl. amenințătoare

amenințător adj. m., pl. amenințători; f. sg. și pl. amenințătoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AMENINȚĂTOR adj. 1. (înv. și reg.) sperios. (Striga cu glas ~.) 2. v. primejdios.

AMENINȚĂTOR adj. 1. (înv. și reg.) sperios. (Striga cu glas ~.) 2. periculos, primejdios, (înv.) primejduincios, primejduitor. (O situație ~.)

Intrare: amenințător
amenințător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amenințător
  • amenințătorul
  • amenințătoru‑
  • amenințătoare
  • amenințătoarea
plural
  • amenințători
  • amenințătorii
  • amenințătoare
  • amenințătoarele
genitiv-dativ singular
  • amenințător
  • amenințătorului
  • amenințătoare
  • amenințătoarei
plural
  • amenințători
  • amenințătorilor
  • amenințătoare
  • amenințătoarelor
vocativ singular
plural
amerințător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amerințător
  • amerințătorul
  • amerințătoare
  • amerințătoarea
plural
  • amerințători
  • amerințătorii
  • amerințătoare
  • amerințătoarele
genitiv-dativ singular
  • amerințător
  • amerințătorului
  • amerințătoare
  • amerințătoarei
plural
  • amerințători
  • amerințătorilor
  • amerințătoare
  • amerințătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amenințător, amenințătoareadjectiv

  • 1. adesea adverbial Care amenință, care sperie, care îngrozește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să ridice pumnii amenințători către cer! MACEDONSKI, O. IV 72. DLRLC
    • format_quote figurat Negur-amenințătoare orizontul învălise. NEGRUZZI, S. II 5. DLRLC
    • format_quote A răspuns mîrîind ca un lup și măsurîndu-și amenințător... dușmanii. PAS, L. I 79. DLRLC
    • format_quote La doi pași de el apăruse amenințător Colțun. SADOVEANU, N. F. 34. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Leiba a mers la primărie, apoi la subprefectură, să denunțe pe amenințător, cerînd să fie păzit. CARAGIALE, O. I 284. DLRLC
etimologie:
  • Amenința + sufix -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.