6 definiții pentru aplecătoare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APLECĂTOARE adj. și sf. 1 Care dă să sugă: să-ț chem o femeae ~ din Evrei (DOS.) 2 🐕 (Oaie) ~, oaie care n’are mielul ei și i se dă alt miel să sugă [apleca].

APLECĂTOARE adj. f. (Despre animale) Care dă să sugă, care are lapte. – Din apleca + suf. -(ă)toare.

aplecătoare și plecătoare f., pl. orĭ (d. a se [a]pleca. D. rom. vine rut. plekotóra, plecătoare, și ung. pleketor, vită stearpă). Alăptătoare, doĭcă (Vechĭ). Oaĭe căreĭa ĭ-a murit mĭelu și care se lasă să fie suptă puțin de alt mĭel ca să fie mulsă pe urmă (Sin. cu mulgare).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aplecătoare (pop.) (desp. a-ple-) s. f., g.-d. art. aplecătoarei; pl. aplecătoare

aplecătoare (pop.) (a-ple-) s. f., g.-d. art. aplecătoarei; pl. aplecătoare

Intrare: aplecătoare
aplecătoare adjectiv feminin
adjectiv feminin (AF103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aplecătoare
  • aplecătoarea
plural
  • aplecătoare
  • aplecătoarele
genitiv-dativ singular
  • aplecătoare
  • aplecătoarei
plural
  • aplecătoare
  • aplecătoarelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aplecătoare, aplecătoareadjectiv feminin

  • 1. (Despre animale) Care dă să sugă, care are lapte. DLRM
etimologie:
  • apleca + sufix -(ă)toare. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.