3 definiții pentru ascuțeală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ascuțea sf [At: LB / V: (înv) ~utea~ / E: ascuți + -eală] (Înv) 1-2 Ascuțire (1- 2). 2[1] Ascuțitură (3).

  1. Numerotare incorectă a sensurilor: 2 după 2. — Ladislau Strifler

ASCUȚEA sf. Ascuțire (BUD.) [ascuți].

Intrare: ascuțeală
ascuțeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ascuțeală
  • ascuțeala
plural
genitiv-dativ singular
  • ascuțeli
  • ascuțelii
plural
vocativ singular
plural
ascuteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ascuteală
  • ascuteala
plural
genitiv-dativ singular
  • ascuteli
  • ascutelii
plural
vocativ singular
plural