11 definiții pentru atentatoare
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ATENTATOR, -OARE, atentatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un atentat. – Atenta + suf. -tor.
ATENTATOR, -OARE, atentatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un atentat. – Atenta + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
atentator, ~oare smf, a [At: DN3 / Pl: ~i, ~oare / E: fr attentatoire] 1-10 (Persoană) care înfăptuiește un atentat (1-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ATENTATOR, -TOARE adj. sm. f. 1 Care atentează ¶ 2 Făptuitorul unui atentat.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ATENTATOR, -OARE, atentatori, -oare, s. m. și f. Persoană care săvîrșește sau încearcă să săvîrșească un atentat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ATENTATOR, -OARE s.m. și f. Făptuitor al unui atentat sau al unei tentative de atentat. [Cf. fr. attentatoire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ATENTATOR, -OARE s. m. f. cel care comite un atentat. (< atenta + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ATENTATOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care săvârșește un atentat. /a atenta + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*atentatór, -oáre s. Care atentează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
atentatoare s. f., g.-d. art. atentatoarei; pl. atentatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
atentatoare s. f., g.-d. art. atentatoarei; pl. atentatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
atentatoare s. f., g.-d. art. atentatoarei; pl. atentatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
atentator, atentatorisubstantiv masculin atentatoare, atentatoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care comite un atentat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Atenta + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.