2 definiții pentru atentatoriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*atentatóriŭ, -e adj. (fr. attentatoire). De atentat, criminal: purtare atentatorie.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
atentatoriu adj. m., f. atentatorie, pl. m. și f. atentatorii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: atentatoriu
atentatoriu adjectiv
| adjectiv (A109) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)