15 definiții pentru auială

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUIALĂ, auieli, s. f. (Pop.) Zgomot confuz, monoton și prelung. [Pr.: a-u-.Var.: hăuia s. f.] – Aui + suf. -eală.

AUIALĂ, auieli, s. f. (Pop.) Zgomot confuz, monoton și prelung. [Pr.: a-u-.Var.: hăuia s. f.] – Aui + suf. -eală.

auia sf [At: CARAGIALE, S. 55 / P: a-u~ / V: h~, hău~, auea~ / Pl: ~ieli / E: aui + -eală] (Pop) Zgomot prelung, confuz și monoton Si: auire, auitură, vuiet.

AUIA (pl. -ieli) sf. Sgomot, vuet: a stat el așa... pînă s’a stins de tot, de tot auiala din urmă a acioaei (CAR.) [aui].

AUIALĂ, auieli, s. f. Zgomot confuz, monoton și prelung. După ce m-am odihnit pe treptele pridvorului, cu capul în mîini, cu ochii închiși și surd la auiala întinsă a satului, m-am sculat. DELAVRANCEA, T. 261. ◊ Sunet metalic, țiuit. S-a stins de tot, de tot auiala din urmă a acioaiei. CARAGIALE, S. 55. – Pronunțat: a-u-.

AUIALĂ, auieli, s. f. Zgomot confuz, monoton și prelung; sunet metalic. – Din aui + suf. -eală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

auia (a-u-)/hăuia (hă-u-) (pop.) s. f., g.-d. art. auielii/hăuielii; pl. auieli/hăuieli

auia (sil. a-u-)/hăuia (sil. hă-u-) s. f., g.-d. art. auielii/hăuielii; pl. auieli/hăuieli

!hăuia (pop.) (desp. hă-u-) s. f., g.-d. art. hăuielii; pl. hăuieli

Intrare: auială
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auia
  • auiala
plural
  • auieli
  • auielile
genitiv-dativ singular
  • auieli
  • auielii
plural
  • auieli
  • auielilor
vocativ singular
plural
hăuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hăuia
  • hăuiala
plural
  • hăuieli
  • hăuielile
genitiv-dativ singular
  • hăuieli
  • hăuielii
plural
  • hăuieli
  • hăuielilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auea
  • aueala
plural
  • aueli
  • auelile
genitiv-dativ singular
  • aueli
  • auelii
plural
  • aueli
  • auelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

auia, auielisubstantiv feminin

  • 1. popular Zgomot confuz, monoton și prelung. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După ce m-am odihnit pe treptele pridvorului, cu capul în mîini, cu ochii închiși și surd la auiala întinsă a satului, m-am sculat. DELAVRANCEA, T. 261. DLRLC
    • 1.1. Sunet metalic. DLRLC
      sinonime: țiuit
      • format_quote S-a stins de tot, de tot auiala din urmă a acioaiei. CARAGIALE, S. 55. DLRLC
etimologie:
  • Aui + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.