7 definiții pentru beilicciu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

beilicciu sm [At: IORGA, B. R. 357 / V: ~iciu, beglicgiu, begligiu / Pl: ~ii / E: tc beylikgy] (Trm) Funcționar turc însărcinat cu cumpărarea forțată de oi, la prețuri fixate de turci, în favoarea sultanului sau cu strângerea dijmei de oi, în Țările Române.

BEILICCIU sm. 🔎 Cel însărcinat cu strîngerea oieritului pentru aprovizionarea Porții [tc. beylikči].

beĭlicciú m. (turc. beĭlikči). Vechĭ. Agent care strîngea beĭlicu. V. oĭerit.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

beilicciu, beiliccii, s.m. (înv.) agent care strângea dijma, beilicul.

Intrare: beilicciu
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beilicciu
  • beilicciul
  • beilicciu‑
plural
  • beiliccii
  • beilicciii
genitiv-dativ singular
  • beilicciu
  • beilicciului
plural
  • beiliccii
  • beilicciilor
vocativ singular
plural
begligiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
beglicgiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
beiliciu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)